La
trei luni de la izbucnirea războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei,
Finlanda și Suedia au inițiat în mod oficial proceura de aderare la NATO. Pasul
făcut de aceste țări, până atunci neafiliate unui bloc militar internațional, a
fost făcut posibil de ... Vladimir Putin. Politica militaristă a liderul de la
Kremlin a determinat această schimbare cu 180 de grade a strategiei de
securitate promovate de guvernele de la Helsinki și Stockholm.
Pe 18 mai 2022, reprezentanții Finlandei și
Suediei au înmânat documentele de aderare secretarului general al NATO la
sediul organizației de la Bruxelles, moment care a marcat demararea procesului
de integrare în Alianță a celor două state nord-europene. Trei săptămâni mai târziu, procesul a fost
formalizat prin semnarea protocoalelor de aderare de către ambasadorii la NATO
ai celor 30 de țări membre ale Alianței, protocoale ce urmau a fi ratificare de
fiecare stat în parte în lunile următoare. Un pas semnificativ al procesului l-a
reprezentat ratificarea de către SUA a aderării Finlandei și Suediei la NATO.
Pe 3 august, Senatul american a aprobal aderarea, iar pe 10 august documentul a
fost semnat de președintele Biden, ocazie cu care acesta a apreciat că cele
două state vor fi „aliați puternici, fiabili și dotați cu importante
capacități”. Până la acel moment, alte 22 de state membre NATO ratificaseră
aderarea Finlandei și Suediei, primele fiind Canada, Danemarca, Islanda și
Norvegia (pe 5 iulie).
Dintre
cele șapte state rămase, numai în cazul Turciei procedura ridica unele semne de
întrebare. Aceasta, pentru că Ankara își anunțase intenția de a se opune
aderării celor două state, acuzând Finlanda, dar mai ales Suedia pentru
„bunăvoința” lor față de activitatea Partidului Muncitorilor din Kurdistan, a
exponenților acestuia ce activau în aceste țări, PMK fiind catalogată de Turcia
drept organizație teroristă. Totuși, după câteva runde de negocieri, la finalul
lunii iunie, Turcia, pe de-o parte, și Finlanda și Suedia, de cealaltă parte,
au semnat un document prin care prima accepta să sprijine solicitarea de
aderare a celor două state, acestea, la rândul lor, angajându-se să se
conformeze condițiilor puse de Ankara (printre care se număra și modificarea
legilor interne privind terorismul). Practic, acordul înlătura singurul
obstacol în calea aderării la NATO a Finlandei și Suediei, și încă printr-o
procedură accelerată, fiind posibil cele două state să devine membre ale
Alianței chiar înainte de Crăciun, conform declarației optimiste a
ambasadorului SUA în Finlanda, făcută pe
23 septembrie, e drept, într-un cadru neoficial. Oricum, la sfârșitul lunii trecute,
doar două state mai trebuiau să retifice aderarea –Turcia și Ungaria.
Dar
dacă Turcia a acceptat să susțină aderarea Finlandei și Suediei la NATO – de
altfel, Ankara a salutat recent „progrese” făcute de guvernele de la Helsinki
și Stockholm privind respectarea acordului trilateral din iunie 2022 –, cele
două țări candidate mai aveau de înlăturat rezervele Ungariei. Deloc
surprinzător pentru premierul de la Budapeste, acest copil teribil al Uniunii
Europene, Viktor Orban s-a distanțat de ceilalți lideri ai țărilor NATO
printr-o atitudine mai rezervată față de parcursul euro-atlantic al Finlandei
și Budapestei, dând astfel naștere speculațiilor privind interesele specifice
ale acestuia în cadrul relațiilor bilaterale cu Moscova, respectiv cu Ankara.
Oricum, recent, premierul Orban a anunțat că parlamentul ungar va ratifica
acordul de aderare în prima parte a anului viitor, atunci când se așteaptă să o
facă și Turcia.
Așadar,
chiar dacă Finlanda și Suedia mai au de așteptat câteva luni pentru a deveni în
mod oficial membre ale Alianței Nord-Atlantice, ele sunt, de facto, parte a
Alianței. Bunăoară, în perioada 29 septembrie – 2 octombrie, trupele acestor
țări s-au alăturat celor britanice în cadrul exercițiului militar ”Vigilant
Knife”, desfășurat pe teritoriul Finlandei. Tot așa, secretarul general al NATO
a dat asigurări că cele două țări beneficiază de umbrela de securitate a
Alianței. „Este de neconceput că Aliații nu vor acționa, dacă Suedia sau
Finlanda sunt supuse la orice formă de presiune”, a declarat recent Jens Stoltenberg
în cadrul unei conferințe de presă la Bruxelles. Tot el a apreciat că „procesul
de aderare pentru Suedia și Finlanda a fost cel mai rapid din istoria modernă a
NATO”. Desigur, reiterăm, cu „sprijinul” Rusiei, fostul adversar ideologic și
militar al Occidentului în perioada Războiului rece, rol pe care Moscova și l-a
asumat din nou.
No comments:
Post a Comment