FINLANDA ȘI SUEDIA = NATO

 

La trei luni de la izbucnirea războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, Finlanda și Suedia au inițiat în mod oficial proceura de aderare la NATO. Pasul făcut de aceste țări, până atunci neafiliate unui bloc militar internațional, a fost făcut posibil de ... Vladimir Putin. Politica militaristă a liderul de la Kremlin a determinat această schimbare cu 180 de grade a strategiei de securitate promovate de guvernele de la Helsinki și Stockholm.

  Pe 18 mai 2022, reprezentanții Finlandei și Suediei au înmânat documentele de aderare secretarului general al NATO la sediul organizației de la Bruxelles, moment care a marcat demararea procesului de integrare în Alianță a celor două state nord-europene.  Trei săptămâni mai târziu, procesul a fost formalizat prin semnarea protocoalelor de aderare de către ambasadorii la NATO ai celor 30 de țări membre ale Alianței, protocoale ce urmau a fi ratificare de fiecare stat în parte în lunile următoare. Un pas semnificativ al procesului l-a reprezentat ratificarea de către SUA a aderării Finlandei și Suediei la NATO. Pe 3 august, Senatul american a aprobal aderarea, iar pe 10 august documentul a fost semnat de președintele Biden, ocazie cu care acesta a apreciat că cele două state vor fi „aliați puternici, fiabili și dotați cu importante capacități”. Până la acel moment, alte 22 de state membre NATO ratificaseră aderarea Finlandei și Suediei, primele fiind Canada, Danemarca, Islanda și Norvegia (pe 5 iulie).

Dintre cele șapte state rămase, numai în cazul Turciei procedura ridica unele semne de întrebare. Aceasta, pentru că Ankara își anunțase intenția de a se opune aderării celor două state, acuzând Finlanda, dar mai ales Suedia pentru „bunăvoința” lor față de activitatea Partidului Muncitorilor din Kurdistan, a exponenților acestuia ce activau în aceste țări, PMK fiind catalogată de Turcia drept organizație teroristă. Totuși, după câteva runde de negocieri, la finalul lunii iunie, Turcia, pe de-o parte, și Finlanda și Suedia, de cealaltă parte, au semnat un document prin care prima accepta să sprijine solicitarea de aderare a celor două state, acestea, la rândul lor, angajându-se să se conformeze condițiilor puse de Ankara (printre care se număra și modificarea legilor interne privind terorismul). Practic, acordul înlătura singurul obstacol în calea aderării la NATO a Finlandei și Suediei, și încă printr-o procedură accelerată, fiind posibil cele două state să devine membre ale Alianței chiar înainte de Crăciun, conform declarației optimiste a ambasadorului SUA  în Finlanda, făcută pe 23 septembrie, e drept, într-un cadru neoficial. Oricum, la sfârșitul lunii trecute, doar două state mai trebuiau să retifice aderarea –Turcia și Ungaria.

Dar dacă Turcia a acceptat să susțină aderarea Finlandei și Suediei la NATO – de altfel, Ankara a salutat recent „progrese” făcute de guvernele de la Helsinki și Stockholm privind respectarea acordului trilateral din iunie 2022 –, cele două țări candidate mai aveau de înlăturat rezervele Ungariei. Deloc surprinzător pentru premierul de la Budapeste, acest copil teribil al Uniunii Europene, Viktor Orban s-a distanțat de ceilalți lideri ai țărilor NATO printr-o atitudine mai rezervată față de parcursul euro-atlantic al Finlandei și Budapestei, dând astfel naștere speculațiilor privind interesele specifice ale acestuia în cadrul relațiilor bilaterale cu Moscova, respectiv cu Ankara. Oricum, recent, premierul Orban a anunțat că parlamentul ungar va ratifica acordul de aderare în prima parte a anului viitor, atunci când se așteaptă să o facă și Turcia.

Așadar, chiar dacă Finlanda și Suedia mai au de așteptat câteva luni pentru a deveni în mod oficial membre ale Alianței Nord-Atlantice, ele sunt, de facto, parte a Alianței. Bunăoară, în perioada 29 septembrie – 2 octombrie, trupele acestor țări s-au alăturat celor britanice în cadrul exercițiului militar ”Vigilant Knife”, desfășurat pe teritoriul Finlandei. Tot așa, secretarul general al NATO a dat asigurări că cele două țări beneficiază de umbrela de securitate a Alianței. „Este de neconceput că Aliații nu vor acționa, dacă Suedia sau Finlanda sunt supuse la orice formă de presiune”, a declarat recent Jens Stoltenberg în cadrul unei conferințe de presă la Bruxelles. Tot el a apreciat că „procesul de aderare pentru Suedia și Finlanda a fost cel mai rapid din istoria modernă a NATO”. Desigur, reiterăm, cu „sprijinul” Rusiei, fostul adversar ideologic și militar al Occidentului în perioada Războiului rece, rol pe care Moscova și l-a asumat din nou.