Tuesday 10 January 2017

Alegeri 2016. S-a înnoit Parlamentul?

Alegerile parlamentare din 11 decembrie 2016 s-au desfăşurat pe fondul unei discuţii generale despre reformarea sau, cel puţin, înnoirea clasei politice. O succintă analiză statistică a mandatelor parlamentare ne poate oferi un răspuns în acest sens.
Dintr-un total de 465 de aleşi (136 senatori şi 329 deputaţi, din care 17 reprezentând minorităţile naţionale, altele decât cea maghiară), 187 au mai deţinut cel puţin un mandat în forul legislativ. Defalcată pe Camere, situaţia este următoarea. În Camera Deputaţilor au fost realeşi 129 de parlamentari, reprezentând 39,21%, iar în Senat numărul realeşilor a fost de 58, adică 42,65%.
Ca şi în trecut, categoria cea mai numeroasă a realeşilor este cea a parlamentarilor cu două mandate, totalizând 86 de persoane (45,99% din cei 187). Politicienii care au fost aleşi de trei ori în parlament sunt în număr de 45 (24,06%), iar categoria celor prezenţi în patru parlamente cuprinde 37 de realeşi (19,79%). Performanţa de a fi prezent în mai mult de jumătate din legislaturile parlamentare de după 1990 aparţine unui număr total de 19 politicieni, din care 8 cu cinci mandate, 4 cu şase mandate, alţii 5 cu şapte mandate, iar 2 sunt campionii absoluţi, cu opt mandate. Pe toţi aceştia îi vom nominaliza mai jos.
Cinci mandate au următorii:
-          Erdei Dolóczki István, deputat UDMR de Satu-Mare din 2000;
-          Miron Ignat, deputat al ruşilor lipoveni începând cu 2000;
-          Florin Iordache, deputat PSD de Olt din 2000.
-          Kelemen Hunor, deputat UDMR de Harghita din 2000;
-          Ion Mocioalcă, deputat PSD de Caraş-Severin din 2000.
-        Eugen Nicolăescu, deputat PNL de Mureş între 2000-2008, de Călăraşi în legislatura 2004-2008, şi de Bucureşti începând cu 2012;
-          Ioan Stan, senator PSD de Suceava, fost deputat în acelaşi judeţ între 2000 şi 2016;
-          Mihai Tudose, deputat PSD de Brăila începând cu 2000.
Aleşii cu şase mandate sunt:
-          Ecaterina Andronescu, deputat PSDR/PSD de Bucureşti între 1996 şi 2008, iar din 2008, senator de Bucureşti;
-          Varujan Pambuccian, deputat al comunităţii armene din 1996.
-          Alexandru Pereş, deputat de Alba din partea PD între 1996 şi 2004, iar din 2004, senator PD, respectiv PDL şi acum PNL;
-          Viorel Ştefan, parlamentar PDSR/PSD de Galaţi, senator între 1996 şi 2008, respectiv deputat din 2008.
Şapte mandate au:
-          Cristian Dumitrescu, parlamentar PD de Suceava ca senator, între 1992-2000, respectiv deputat, între 2000-2004, apoi deputat PSD de Vrancea între 2004 şi 2008, iar din 2012 senator PSD în acelaşi judeţ;
-          Eugen Nicolicea, deputat PDSR/PSD de Mehedinţi între 1992 şi 2012, de Buzău în 2012 şi 2016, respectiv de Călăraşi din 2016;
-          Călin Popescu-Tăriceanu, deputat PNL de Arad în 1990, de Bucureşti între 1996 şi 2008, de Ilfov între 2008 şi 2012, senator de Bucureşti începând cu 2012, din 2016 din partea ALDE;
-          Seres Deneş, deputat UDMR de Sălaj începând cu 1992;
-          Varujan Vosganian, deputat al comunităţii armene între 1990 şi 1996, senator PAR în 1996, PNL între  2004-2016, deputat ALDE din 2016, de fiecare dată reprezentând judeţul Iaşi.
Campionii absoluţi ai mandatelor parlamentare sunt:
-          Márton Árpád, deputat UDMR de Covasna începând cu 1990.
-          Verestoy Attila,  senator UDMR de Harghita din 1990.
Repartiţia pe partide a realeşilor ne oferă date interesante, poate chiar surprinzătoare. Pe de o parte, aşa cum era de aşteptat, PSD, ca cel mai mare partid parlamentar, are şi cei mai mulţi parlamentari realeşi – 61 deputaţi şi 32 senatori –, fiind urmat de PNL, cu 33 de deputaţi şi 16 senatori realeşi. Totuşi, prin raportare la totalul parlamentarilor fiecărui partid, PSD stă mai bine la capitolul „înnoirea clasei politice”, cu un procent al realeşilor de 39,61% la Camera Deputaţilor si 47,76% la Senat, faţă de PNL, cu 47,83%, respectiv 53,33%. În ce priveşte UDMR, procentele parlamentarilor realeşi sunt 38,10% şi 66,67%, în cifre absolute însemnând 8 deputaţi şi 6 senatori. În fine, grupul minorităţilor are şi el 6 realeşi, adică 35,29% din totalul celor 17.
Pe de altă parte, realeşi găsim şi în partidele politice noi, cele care au candidat pentru prima oară în 2016, şi încă în proporţii importante, cu excepţia notabilă a USR. Astfel, 14 din cei 20 de deputaţi ai ALDE au cel puţin două mandate; la fel 7 din cei 18 deputaţi ai PMP. La Senat, PMP are un singur reales (dar ce reales!?) din totalul de 8, iar 3 din cei 9 senatori ai ALDE au mai deţinut mandate parlamentare în legislaturile anterioare. Explicaţia pentru această situaţie paradoxală este totuşi simplă, căci partidele despre care vorbim sunt, în fapt, părţi ale partidelor vechi. Nu însă şi USR, un partid nou by the book, dar totuşi cu trei parlamentari care provin din cabinetul Cioloş.
În fine, să reţinem că numai judeţul Mehedinţi are parlamentari noi, atât cei patru deputaţi (trei PSD, al patrulea PNL), cât şi cei doi senatori (unul PSD, celălalt ALDE) fiind la primul mandat. Putem adăuga judeţul Giurgiu, dar numai pentru Camera Deputaţilor, ca şi alte 8 judeţe – Buzău, Călăraşi, Iaşi, Ilfov, Maramureş, Satu-Mare, Teleorman şi Vâlcea –, însă cu referire numai la mandatele senatoriale. La polul opus se situează judeţele Bihor şi Harghita, unde toţi senatorii sunt parlamentari realeşi. În celelalte circumscripţii  electorale (inclusiv cea pentru străinătate) avem cel puţin câte un deputat ori senator ales cel puţin de două ori.
Rezumând, alegerile din 11 decembrie 2016 au adus parlamentari noi într-o proporţie de 59,78% (60,79% pentru Camera Deputaţilor, respectiv 57,35% pentru Senat). Ponderea apare importantă dacă o judecăm la modul general, dar progresul este minor comparându-l cu rezultatul alegerilor precedente – 54,93% –, când tema reformei politice nu a avut aceeaşi amploare. O concluzie congruentă cu Romania jumătăţilor de măsură.