Friday 21 December 2012


Aberații ale votului uninominal

Că așa-numitul sistem electoral al votului uninominal produce efecte paradoxale – precum alocarea a două mandate într-un colegiu uninominal (!) –, pare să nu mai mire pe nimeni. Iată însă că efectele produse de această lege electorală devin de-a dreptul aberante. Astfel, în patru colegii uninominale au rezultat câte 3 (trei) parlamentari. Mai mult, cel de al treilea mandat este alocat după o regulă diferită decât în cazul celorlalte două. Aceasta situație este consecința aplicării prevederilor conținute de art. 48, alin. (14) și alin. (15) ale Legii 35/2008, care instituie proceduri neconcordante (incoerente) și, prin consecințe, inechitabile.   
Cele patru cazuri sunt:
- colegiul uninominal nr. 4, circumscripția Dâmbovița pentru Camera Deputaților - au primit mandat: Ion PÂRGARU (USL), Florin Aurelian POPESCU (ARD) și Radu Mihai POPA (PPDD); dacă procedurile electorale ar fi fost coerente, în locul celui din urma ar fi trebuit să primească mandat candidatul Mihai STĂNESCU (PPDD) din colegiul uninominal nr. 5.
-colegiul uninominal nr.1, circumscripția Dolj pentru Senat – au primit mandat: Cristiana Irina ANGHEL (USL), Antonie SOLOMON (PPDD) și Mărinică DINCĂ (ARD); dacă procedurile electorale ar fi fost coerente, în locul celui din urmă ar fi primit mandat candidatul Daniel DRÎGNEI (ARD) din colegiul uninominal nr. 5.
-colegiul uninominal nr. 6, circumscripția București pentru Camera Deputaților – au primit mandate: Rodica NASSAR (USL), Ioan MIHĂILĂ (ARD) și Ovidiu Ioan DUMITRU (PPDD); dacă procedurile electorale ar fi fost coerente, în locul celui din urmă ar fi primit mandat candidatul Alexandru Dragoș IONIȚĂ (PPDD) din colegiul uninominal nr. 23.
-colegiul uninominal nr. 12, circumscripția București pentru Senat – au primit mandat: Gabriel MUTU (USL), Valeriu TODIRAȘCU (ARD) și Florina Ruxandra JIPA (PPDD); dacă procedurile electorale ar fi fost coerente, în locul celei din urmă, ar fi primit mandat candidata Diana VOICULESCU (PPDD) din colegiul uninominal nr. 9 (propunerea de premier a lui Dan Diaconescu).

Thursday 13 December 2012


Aberația redistribuirii mandatelor

Tot mai mulți și tot mai convinși sunt cei care vorbesc cu tărie despre redistribuirea mandatelor parlamentare și despre consecințele acestei acțiuni. Astfel, ni se repetă că parlamentari precum Vasile Blaga sau Elena Udrea au intrat în parlament prin "redistribuire", adică "pe ușa din dos", cu substratul că nu prea ar fi parlamentari adevărați, ci unii de rang secund (ca atare, să stea în picioare, să primească un salariu mai mic etc). Și pentru a nu se mai repeta o atare situație la proximele alegeri, se propune soluția năstrușnică a "votului uninominal pur". 
Atât de puternic a devenit mitul votului uninominal, încât realitatea electorală este complet ignorată. Într-adevar, somnul rațiunii naște monștri!
Dar pentru a reveni în realitate este suficient să citim articolul 5 al legii electorale (Legea nr. 35/2008) care, bună, proastă, a reglementat aceste alegeri parlamentare. Iar acest articol spune că deputații și senatorii se aleg în colegii uninominale potrivit principiului reprezentării proporționale. 
Cu alte cuvinte, logica atribuirii mandatelor, altfel spus regula după care voturile se transformă în mandate este cea a proporționalității electorale, ceea ce presupune ca un partid care a obținut, să zicem, 25% din voturi, să dețină în parlament aproximativ 25% din mandate (cu unele corecții date de specificul sistemului electoral folosit).
Din nefericire, autorii legii au dorit ca alegerile să se desfășoare în colegii uninominale (cu un mandat), facând astfel posibil ca unele mandate să fie câstigate prin vot majoritar (cu peste 50% din voturi). Pentru opinia publică neavizată, aceste mandate, acum în numar foarte mare, au reprezentat regula, când, în fapt, ele reprezintă excepțiile de la principiul proporționalității. Și tocmai pentru a fi respectat acest principiu, sistemul electoral are mecanisme de compensare, care, la prima vedere, par incorecte, căci atribuie (și nu redistribuie!) mandate unor candidați care, în colegiile lor, nu s-au clasat neapărat pe prima poziție și nici nu au adunat peste 50% din voturi.  
Mai adaug că tot votul uninominal este sursa expandării parlamentului, cei peste 100 de deputați și senatori aleși în plus provenind din candidații (aparținând formațiunii majoritare, respectiv USL) care au câștigat în colegiile lor cel puțin 50%+1 din voturile valabil exprimate (să reținem totuși că norma de reprezentare nu s-a schimbat, ca și numărul de colegii - 452, în unele fiind însă alesi doi sau chiar trei parlamentari).
Așadar, nu logica majoritară guverneaza aceste alegeri, ci cea proporțională. Concret, mandatele sunt repartizate partidelor în funcție de proporția voturilor câștigate de acestea, din care se scad mandatele câștigate majoritar.  În cazul în care acestea sunt mai numeroase decat cele ce revin partidului respectiv conform regulii proporționalității, mandatele majoritare se alocă suplimentar, cum s-a întamplat acum. Repet, acestea sunt în plus, și nu cele așa-zis redistribuite, care, în fapt, revin de drept partidelor respective. Cei interesați de detaliile acestui mecanism, să citească  articolele 47 și 48 (e drept, confuz scrise) ale legii electorale. Ceilalți, să aștepte rezultatele oficiale, inlusiv atribuirea mandatelor pe candidați, comunicate de BEC și publicate în Monitorul Oficial.

Monday 10 December 2012


Maxi-parlament

Fara falsa modestie, sunt nevoit sa reamintesc ca sunt primul care a declarat public ca parlamentul nostru se va expanda dupa alegerile din 9 decembrie 2012. Astazi, dupa razboi, multi viteji se arata.
Vezi mai jos declaratia mea din 16 septembrie 2012 pentru Agerpres.


Numărul parlamentarilor prevăzuţi de norma de reprezentare ar putea creşte cu peste o sută, conform prevederilor actualei legi pentru alegerea parlamentarilor (Legea nr. 35/2008) şi în condiţiile în care o formaţiune politică va deţine peste 50% din voturi, a declarat duminică, pentru AGERPRES, profesor univ. dr. Alexandru Radu, fost vicepreşedinte al Autorităţii Electorale Permanente(AEP).



În prezent, în Parlamentul României sunt 137 de senatori şi 314 deputaţi, plus cei 18 reprezentanţi ai minorităţilor naţionale, altele decât cea maghiară.

"Calcule estimative şi simulările efectuate de echipa mea de cadre didactice atestă faptul că este posibil ca numărul parlamentarilor în noua legislatură să ajungă la peste 550. Reamintesc că, deja în 2008, într-un colegiu uninominal din judeţul Arad au fost aleşi doi deputaţi, dar atunci partidul care înregistra cel mai mare număr de voturi atingea doar 36% dintre opţiunile electoratului", a mai spus Alexandru Radu.

Exemplificând cu un posibil caz concret, fostul vicepreşedinte al AEP s-a referit la circumscripţia electorală Vaslui, unde a efectuat o simulare a votului.

"Estimând că în această zonă electorală, pentru care sunt alocate, în prezent, şapte mandate de deputat, conform normei de reprezentare, scorurile vor fi: USL - 63%, PDL - 23% şi PPDD-7%, repartizarea proporţională a locurilor va atribui patru mandate USL, două mandate PDL şi un mandat PPDD. Totuşi, USL va câştiga, prin vot majoritar toate cele şapte colegii, astfel că va primi în plus trei mandate (4+3=7), conform prevederilor legii electorale, iar numărul total de deputaţi va ajunge, astfel, la zece, înregistrând o creştere cu 43%. Totodată, în cele trei colegii câştigate în plus de USL, vor fi câte doi deputaţi", a explicat prof. univ. dr. Alexandru Radu, fost vicepreşedinte al AEP. AGERPRES

Alegeri 2012. Care redistribuire?


     Cu o luna in urma declaram (vezi Agerpres) ca, in urma alagerilor parlamentare, numarul deputatilor si senatorilor va creste substantial. Desi atunci nu m-a crezut mai nimeni, acum toata lumea vorbeste despre acest lucru, uneori cu mirare, alteori, cel mai adesea, cu un soi de convingere a firescului. Ciudat insa, numarul parlamentarilor in plus este pus pe seama partidelor de pe locurile al doilea sau al treilea. Bunaoara, se spune ca desi Elenea Udrea a pierdut alegerile in colegiul sau, ea va deveni totusi parlamentar. 
     In termeni tehnici, vorbim despre un efect majoritar al unui scrutin de tip proportional, alterat de votul uninominal. Asa cum o spune articolul 5 al legii electorale (Legea nr.35/2008), alegerile se desfasoara pe baza principiului proportionalitatii. Cu alte cuvinte, proportia voturilor pentru un competitor electoral trebuie sa se regaseasca in proportia mandatelor obtinute de acelasi competitor. Asa este legal si echitabil. Problema este ca alegerile se desfasoara in colegii uninominale, acolo unde se confrunta mai multi candidati, din partea diferitilor competitori electorali, pentru un singur mandat de deputat sau de senator. Legea spune ca, in conditiile in care un candidat aduna peste 50% din voturi, acest mandat ii este atribuit, indiferent de cota proportionala a partidului apartinator. Dar, atentie, astfel de situatii, care exced principiul proportionalitatii, trebuie corectate prin mecanisme care sa asigure respectarea echitatii electorale, iar mandatele castigate majoritar nu pot fi alocate decat suplimentar. Toata procedura este descrisa de articolele 47 si 48 ale legii. Cine le citeste cu atentie (desi sunt destul de confuz scrise) va intelege ca nu exista o redistribuire proportionala a mandatelor, care, spre exemplu, sa-i permita Elenei Udrea sa intre in parlament, cumva pe usa din dos, ci ca aceasta asa zisa redistribuire este, in realitate, regula dupa care se atribuie mandatele competitorilor electorali, respectiv regula dupa care se aloca mandatele candidatilor acestor competitori. Simplificand aceasta procedura, vom spune ca important este stabilirea numarului de mandate ce revin competitorilor electorali in conformitate cu voturile cumulate ale candidatilor fiecaruia, din care se scad mandatele castigate majoritar pentru a se mentine proportionalitatea. Insa in situatia in care un competitor electorale are mai multe mandate majoritare decat cele care ii revin prin proportionalitate - cum este acum cazul USL -, acestea se aloca suplimentar, alaturi de mandatele ce revin de drept celorlalti competitori electorali. Asadar, nu acestea din urma sunt mandatele in plus, ci primele, cele castigate majoritar peste norma proportionala a competitorului respectiv.
     E drept, situatia apare paradoxala, caci in multe colegii uninominale (!) vor fi cate 2, daca nu chiar 3 parlamentari. Dar acest lucru trebuie sa-l explice politicienii, cei care au votat actuala lege lectorala. Eu unul sunt foarte curios sa le aud explicatiile.

P.S. Pentru cei interesati, o analiza extinsa asupra mecanismelor electorale gasesc in recent publicata mea carte Politica intre proportionalism si majoritarism. Alegeri si sistem electoral in Romania postcomunista (Iasi: Institutul European, 2012)