Thursday 30 July 2020

Pro România - Strategia Roman/FSN reloaded?

Pro România nu va face aliantă cu PSD pentru alegerile locale. Dimpotrivă, Pro România va fi adversarul PSD. Declarațiile liderului formațiunii, ca și racolările de primari/candidați din ultima vreme, unele destul de spectaculoase, converg către acest deznodământ.

Dar ce șase are Pro România în aceste condiții? Desprins de PSD în urmă cu doi ani și considerat de mulți doar un „iepure” al acestuia, partidul lui Victor Ponta nu este agreat (politic) nici de PNL, nici de USR. În plus, sondajele de opinie îl situează undeva între 5 și 10% din preferințele electoratului, prea puțin pentru a deveni un partid cu potențial de alianță sau de santaj.

Și totuși, strategia anti-PSD a Pro România poate da rezultate, chiar dacă pe termen scurt este perdantă. Ne-o spune istoria postcomunistă. Dacă ne întoarcem în anul 1992, vom putea observa că, în fapt, Pro România este astăzi în situația FSN de atunci.

În martie 1992, după mineriada din septembrie 1991 soldată cu căderea guvernului Roman și acutizarea crizei din interiorul FSN, Petre Roman a ales să se rupă de „neo-comuniștii” lui Ion Iliescu, grupați în FDSN, și să se apropie de opoziția „anti-comunistă”, reprezentată în principal de partidele istorice. Nu a reușit să convingă decât 10% din participanții la alegerile din generale din toamna anului 1992, dar peste patru ani a ajuns la guvernare alături de PNȚCD și PNL, foștii săi adversari politici. Mai mult, FSN-Roman, redenumit PD, a jucat un rol cheie în guvernarea din perioada 1996-2000. Bunăoară, a fost factorul determinat al schimbării premierului țărănist Victor Ciorbea, în 1998.

Așadar, Victor Ponta, prea tânăr șef de partid, în 2010, și prim-ministru, în 2012, pare să fi învățat din lecțiile trecutului. Accentuarea independenței politice față de PSD, cu riscurile electorale implicite pentru aceste alegeri locale, îi poate netezi calea spre statutul de viitor partid major al scenei politice. Nu se spune că istoria se repetă?


Wednesday 29 July 2020

30 de ani. 1992 - primele alegeri constituționale


Sfârșitul anului 2020 ar trebui să aducă și organizarea noului scrutin parlamentar. O anume incertitudine planează încă asupra datei concrete a alegerilor, dar partidele politice par decise să nu le amâne pentru primăvara lui 2021. Oricum ar fi, la termen sau amânate, aceste alegeri închid cercul celor trei decenii de istorie electorală a României postcomuniste. Răstimp în care au fost organizate opt ediții ale scrutinului parlamentar – în 1990, 1992, 1996, 2000, 2004, 2008, 2012 și 2016 – fiecare dintre ele cu contribuția sa specifică la evoluția politicii românești.
Rememorarea lor acum, în preambulul celei de a noua ediții a alegerilor aprlamentare, mi se pare îndoit binevenită, istoric și politic, astfel că cele opt scrutine parlamentare vor fi prezentate în tot atâtea episoade. Contextul politic, mecanismul electoral implicat, rezultatele electorale (inclusiv titularii mandatelor) și consecințele lor politice, sistemul partidist rezultat, ca și elementele specifice vor constitui conținutul fiecărui episod.

1992 – primele alegeri constituționale
https://drive.google.com/file/d/14nUNqhqRvJmaDTF7ZphHZxanzv3RCvE5/view?usp=sharing

Saturday 18 July 2020

30 de ani. 1990- primele „alegeri libere” (2)


Sfârșitul anului 2020 ar trebui să aducă și organizarea noului scrutin parlamentar. O anume incertitudine planează încă asupra datei concrete a alegerilor, dar partidele politice par decise să nu le amâne pentru primăvara lui 2021. Oricum ar fi, la termen sau amânate, aceste alegeri închid cercul celor trei decenii de istorie electorală a României postcomuniste. Răstimp în care au fost organizate opt ediții ale scrutinului parlamentar – în 1990, 1992, 1996, 2000, 2004, 2008, 2012 și 2016 – fiecare dintre ele cu contribuția sa specifică la evoluția politicii românești.
Rememorarea lor acum, în preambulul celei de a noua ediții a alegerilor aprlamentare, mi se pare îndoit binevenită, istoric și politic, astfel că cele opt scrutine parlamentare vor fi prezentate în tot atâtea episoade. Contextul politic, mecanismul electoral implicat, rezultatele electorale (inclusiv titularii mandatelor) și consecințele lor politice, sistemul partidist rezultat, ca și elementele specifice vor constitui conținutul fiecărui episod.




Camera Deputaţilor
Senat
Voturi
%
Mandate
Voturi
%
Mandate
Nr.
%
Nr.
%
FSN
66,31
263
66,41
67,02
91
76,47
UDMR
7,23
29
7,32
7,20
12
10,08
PNL
6,41
29
7,32
7,06
9
7,56
MER
2,62
12
3,03
2,45
1
0,84
PNŢcd
2,56
12
3,03
2,50
1
0,84
AUR-PUNRT
2,12
9
2,27
2,15
2
1,68
PDAR
1,83
9
2,27
1,59
0
0
PER
1,69
8
2,02
1,38
1
0,84
PScDR
1,05
5
1,26
-
-
-
PSDR
0,53
2
0,51
-
-
-
GDC
0,48
2
0,51
-
-
-
PDM
0,38
1
0,25
-
-
-
PLS
0,34
1
0,25
-
-
-
PRNR
0,32
1
0,25
-
-
-
PTLDR
0,32
1
0,25
-
-
-
FDGR
0,28
1
0,25
-
-
-
UL„B”
0,27
1
0,25
-
-
-
UDRR
0,21
1
0,25
-
-
-
CLR
0,13
1
0,25
-
-
-
UUR
0,12
1
0,25
-
-
-
UDSR
0,07
1
0,25
-
-
-
UDTM
0,06
1
0,25
-
-
-
UER
0,04
1
0,25
-
-
-
UDSCR
0,03
1
0,25
-
-
-
UBB/ACBB
0,03
1
0,25
-
-
-
UPR„DP”
0,02
1
0,25
-
-
-
UAR
0,00
1
0,25
-
-
-
Indep. (A. Iorgovan)
-
-
-
0,26
1
0,84
Total
95,45
387+9=396
100
91,61
119
100
R
18+9=27
7+1=8
N
2,20
1,66
Nmediu
1,93
G
1,00%
7,21%
Gmediu
4,11%
Notă: R=numărul partidelor parlamentare; N=numărul efectiv al partidelor politice pentru fiecare Cameră calculat după formula N=1/∑pi2; G=indicele disproporției electorale, calculat după formula G=1/2∑(vi-li)2.
Sursa: Monitorul Oficial al României, an II, nr. 81-82 din 8 iunie 1990.