ALEGERI ILEGALE

Conform Legii nr. 67/2004 (modificată prin alte 6 acte normative), care reglementează alegerile locale, Biroul Electoral Central este alcătuit din 7 judecători ai Înaltei Curți de Casație și Justiție, președintele și vicepreședinții Autorității Electorale Permanente și 11 reprezentanți ai partidelor politice (cf. art. 36). BEC a fost constituit pe 30 martie, prin desemnarea celor 7 judecători de la ÎCCJ și, ulterior, a fost completat cu reprezentanții AEP și ai partidelor parlamentare; ar urma ca, după definitivarea candidaturilor, să fie cooptați și reprezentanți ai celorlalte partide participante la alegeri. Numai că apare o mică-mare problemă.

Conform legii (de data asta e vorba de legea alegerilor parlamentare), mandatul celor trei șefi de la AEP este de 8 ani. Trebuie să înțelegem că vorbim de un mandat în sens similar cu mandatul parlamentar, astfel că indiferent de schimbările de persoane survenite în acest interval, durata mandatului nu se schimbă. Spre exemplu, dacă un post de deputat devine vacant, noul titular ales își exercită calitatea de parlamentar pe durata rămasă a mandatului, și nu pe 4 ani de la alegerea sa. Așa stau lucrurile și la AEP.

Concret, vicepreședinții au fost numiți pe 20 aprilie 2004 (conform legii, ei sunt desemnați de Președinte, respectiv de Premier), astfel că cei 8 ani ai mandatului s-au scurs. Este, deci, necesar un nou mandat. Președintele mai are câteva săptămâni din mandat, fiind numit pe 13 mai 2004. Parlamentarii, cei care îl desemnează pe președintele AEP, s-au grăbit, luna trecută, să numească un nou titular, astfel încât procesul electoral să nu aibă de suferit. Au ales însă o soluție complicată, persoana numită fiind unul dintre cei doi vicepreședinți.

Mai important însă, din 20 aprilie 2012, mandatele vicepreședinților AEP încetează. După aceasta dată persoanele care dețin aceste funcții, le exercită ilegal, în lipsa unui decret prezindențial, respectiv a unei decizii a premierului. Totodată, vicepreședinții fiind membrii de dept în BEC, încetează și mandatele lor din Birou, participarea acestora la activitățile BEC situându-se în afara legii .

Pe scurt, atât AEP, cât și BEC, se află în ilegalitate!

Nici nu vreau să ma gândesc la consecințele juridice ale unui proces electoral desfășurat cu încălcarea legalității!

Atenție la proceduri

Preocupați de mișcarile de trupe de pe frontul candidaturilor – mai pleacă Frunzăverde de la PDL, mai vine Vâlcov la PSD, se reîntoarce Piedone la PC, se supără Chiliman de la PNL – am putea scăpa din vedere lucruri mult mai importante pentru buna desfășurare a procesului electoral. Căci alegerile înseamnă, dincolo de spectacolul candidaturilor, o seamă de reguli, cuprinse în lege electorală, de a căror respectare depinde chiar rezultatul scrutinului.

Bunăoară, conform calendarului electoral, la sfârșitului acestei săptamâni, aproape suprapunându-se peste sarbatorile pascale, trebuie să se întâmple trei lucruri esențiale:

1. Până cel târziu pe 15 aprilie trebuie desemnați președinții birourilor electorale de circumscripție (adică în fiecare comună, oraș și județ), ca și locțiitorii acestora;

2. Tot până pe 15 aprilie, cel mai târziu, trebuie aduse la cunoștința publicului delimitarea și numerotarea secțiilor de votare, precum și numărul circumscripției electorale;

3. Până cel mai târziu pe 16 aprilie trebuie comunicate către birourile electorale de circumscripție numărul de alegători rezultat din listele lectorale (permanente și complementare).

Toate bune și frumoase, mai ales că, la prima vedere, n-ar fi nimic deosebit, cu atât mai puțin ceva spectaculos, în aceste acțiuni. Numai că lucrurile nu stau chiar așa. Spre exemplu, haideți să vedem de unde se recrutează aceste persoane. Legea spune că președintele biroului electoral și locțiitorul acestuia sunt trași la sorți, de către președintele tribunalului, dintre persoanele înscrise într-o listă cu magistrați întocmită de președintele tribunalului și dintr-o listă cu juriști intocmită de prefect, împreună cu președintele tribunalului și câte un reprezentant din partea fiecărui partid parlamentar. Mai mult, când numărul acestora este insuficient, lista este completată, de prefect, la propunerea primarilor, cu alte persoane. Ar fi foarte interesant să vedem conținutul unor astfel de liste din diferite locuri ale patriei. Să știm, bunăoară, pe cine propune primarul din orașul Urlați, primarul din Sângeorgiu de Mureș sau cel din comuna Gârla Mare din județul Mehedinți.

Apoi, primarii trebuie să-și anunțe cetățenii unde vor vota și câți vor vota. Vor fi făcut toți primarii, bunăoară cei din localitățile amintite mai sus, aceste lucruri, și la termenul stabilit de lege?

După cum trebuie să ne întrebăm cât de bine ne-au numărat primarii. Au fost operate radierile determinate de dispariția fizică a unor persoane? Dar cele care au plecat din localitate? Au fost introduse în liste toate persoanele care au împlinit 18 ani? Dar cele care și-au stabilit domiciliul în localitatea respectivă în urmă cu, să zicem, patru luni? Așadar, cât sunt de corecte aceste liste?

Vor urma și alte etape importante ale calendarului, pe care am să le semnalez, în speranța că fiecare dintre noi va fi mai atent la ceea ce se întâmplă legat de aceste alegeri.