O statistică parlamentară

 

Înaintea alegerilor din 6 decembrie 2020 s-a tot vorbit despre reformă, schimbare, în particular, despre înnoirea parlamentului. Alegerile au trecut, mandatele noului parlament au fost împărțite între candidații partidelor care au trecut pragul electoral în proporțiile pe care le știm. Să vedem însă proporțiile în care partidele și-au înnoit garniturile parlamentare.

În total, au fost aleși 136 senatori și 329 deputați (din care, 18 reprezentanți ai minorităților naționale). Dintre aceștia, 55 de senatori și 131 de deputați au reușit performanța de a-și reînnoi mandatele. În procente, asta înseamnă 40,44% din mandatele senatoriale și 39,82% din mandatele deputaților. Învers spus, rata înnoirii Senatului este 59,56%, iar cea a Camerei Deputaților de 60,18%. Mulțumitor? La prima vedere, da.

Totuși, o parte din aceste procente reprezintă „înnoirea naturală”, adică acele mandate care, în mod specific pentru aceste alegeri, provin de la partidele aflate pentru prima oară în postura de pardide parlamentare – e vorba de AUR (cu 14 senatori și 32 deputați), dar și PLUS (cu 8 reprezentanți în Senat și 17 în Camera Deputaților). Dacă dăm la o parte „înnoirea naturală”, procentele scad după cum urmează: 51,75% pentru Senat și 53,21% pentru Camera Deputaților. Aceste cifre ne arată contribuția însumată a partidelor tradiționale la înnoirea Parlamentului. Să vedem însă situația pentru fiecare din aceste partide.

La Senat, partidul cu cea mai mare contribuție este USR: doar 3 dintre cei 17 senatori ai partidului au fost realeși, ceea ce reprezintă 17,65%, rata înnoirii fiind, deci, de 82,35%. La polul opus se situează UDMR cu 8 senatori realeși din totalul de 9; așadar, 88,89% realegere și numai 11,11% înnoire.  Pentru PNL și PSD proporțiile celor două categorii de parlamentari se apropie de 50%. Concret, 19 din cei 41 de senatori liberali sunt realeși – 46,34%, astfel că rata înnoirii este de 53,66%, în timp ce 53,19% dintre senatorii social-democrați au mandate realese (respectiv 25 din cei 47 senatori), proporția înnoirii fiind de 46,81%.

La Camera Deputaților USR rămâne partidul cu cea mai mare proporție a înnoirii, dar diferența față de Senat este substanțială: 15 din 38 de deputați USR sunt realeși (39,47%), astfel că înnoirea se reduce la 60,53%. USR se apropie astfel de situația celor două partide tradiționale, care sunt, practic, la egalitate: 55,91% rata înnoirii pentru PNL (41 din cei 93 de deputați lberali sunt realeși – 44,09%), respectiv 55,45% pentru PSD (49 din cei 110 deputați social-democrați sunt realeși – 44,55%). UDMR își îmbunătățește substanțial proporția înnoirii comparativ cu situația de la Senat: 11 din cei 21 de senatori ai sunt sunt realeși – 52,38%, astfel că rata înnoirii ajunge la 47,62%. Cât privește grupul minorităților, acesta aduce numai 3 parlamentari noi din cei 18, cu o rată a înnoirii de numai 16,67% (83,33% realegere).

Sintetic, situația este redată în tabelul de mai jos:

	SENAT			CAMERA DEPUTAȚILOR
	Nr. mandate realese	Rata realegerii	Rata înnoirii	Nr. mandate realese	Rata realegerii	Rata înnoirii
PSD	25 din 47	53,19%	46,81%	49 din 110	44,55%	55,45%
PNL	19 din 41	46,34%	53,66%	41 din 93	44,09%	55,91%
USR	3 din 17	17,65%	82,35%	15 din 38	39,47%	60,53%
UDMR	8 din 9	88,89%	11,11%	11 din 21	52,38%	47,62%
Minorit.	-	-	-	15 din 18	83,33%	17,67%
Total/Media	55 din 114	48,25%	51,75%	131 din 280	46,79%	53,21%

 

Unele corecții ar mai fi necesare, prin raportare la alegerile precedente. Ținând cont de faptul că USR și-a dublat practic reprezentare parlamentară comparativ cu 2016 (circa 17% în 2020 față de 9% în 2016), partidul a beneficiat de o „înnoire naturală” similară cu proporția câștigului. Într-o măsură mult mai mică, de circa o treime comparativ cu 2016, „înnoirea naturală” este proprie și PNL. Cum, de partea cealaltă, PSD a cunoscut o reducere substanțială a reprezentării parlamentare (de la circa 48% în 2016 la 34% în 2020), putem vorbi, probabil, de o tendință inversă a ratei de înnoire. UDMR face excepție, ca urmare a stabilității sale electorale, dată de natura sa etnică.

Pe de altă parte, senatorii și deputații care și-au reînnoit mandatele, cu excepția celor USR (care nu a particpat decât la două scrutinuri parlamentare), au „vechimi” diferite în câmpul parlamentar. Recordul de longevitate aparține unui deputat UDMR, prezent în Parlament din 1992, având, deci, 8 mandate (inclusiv cel câștigat în 2020). Este urmat de un parlamentar din grupul minorităților (UAR), cu 7 mandate. 3 deputați cu câte 6 mandate, 2 de la PSD și unul de la UDMR. Câte 6 mandate dețin și 2 senatori, ambii reprezentând PSD. Alți 4 senatori au câștigat câte 5 mandate, 3 de la PSD și unul de la PNL. Tot 4 sunt și deputații cu câte 5 mandate, 2 reprezentând PSD și cîte unul PNL și grupul minorităților (UPR). Numărul deputaților cu 4 mandate este de 12: 8 de la PNL, 2 de la PSD și tot 2 de la minorități (ProEuropa și UDSCR). Senatorii cu câte 4 mandate câștigate sunt în număr de 5: câte 2 de la PSD și PNL, unul de la UDMR. Nu în ultimul rând, câte 3 mandate au 23 de deputați – 10 fiind liberali, 9 social-democrați, 3 maghiari și unul minoritar (UCR) – și 11 senatori – 5 de la PSD și câte 3 de la PNL și UDMR.

Așadar, în total, 186 dintre parlamentarii actuali sunt la al doilea mandat (40%), dar 66 parlamentari dețin mai mult de 2 mandate, ponderea acestora din urmă fiind de 14,19%, adică unul din șapte.