Aberația redistribuirii mandatelor

Tot mai mulți și tot mai convinși sunt cei care vorbesc cu tărie despre redistribuirea mandatelor parlamentare și despre consecințele acestei acțiuni. Astfel, ni se repetă că parlamentari precum Vasile Blaga sau Elena Udrea au intrat în parlament prin "redistribuire", adică "pe ușa din dos", cu substratul că nu prea ar fi parlamentari adevărați, ci unii de rang secund (ca atare, să stea în picioare, să primească un salariu mai mic etc). Și pentru a nu se mai repeta o atare situație la proximele alegeri, se propune soluția năstrușnică a "votului uninominal pur". 

Atât de puternic a devenit mitul votului uninominal, încât realitatea electorală este complet ignorată. Într-adevar, somnul rațiunii naște monștri!

Dar pentru a reveni în realitate este suficient să citim articolul 5 al legii electorale (Legea nr. 35/2008) care, bună, proastă, a reglementat aceste alegeri parlamentare. Iar acest articol spune că deputații și senatorii se aleg în colegii uninominale potrivit principiului reprezentării proporționale. 

Cu alte cuvinte, logica atribuirii mandatelor, altfel spus regula după care voturile se transformă în mandate este cea a proporționalității electorale, ceea ce presupune ca un partid care a obținut, să zicem, 25% din voturi, să dețină în parlament aproximativ 25% din mandate (cu unele corecții date de specificul sistemului electoral folosit).

Din nefericire, autorii legii au dorit ca alegerile să se desfășoare în colegii uninominale (cu un mandat), facând astfel posibil ca unele mandate să fie câstigate prin vot majoritar (cu peste 50% din voturi). Pentru opinia publică neavizată, aceste mandate, acum în numar foarte mare, au reprezentat regula, când, în fapt, ele reprezintă excepțiile de la principiul proporționalității. Și tocmai pentru a fi respectat acest principiu, sistemul electoral are mecanisme de compensare, care, la prima vedere, par incorecte, căci atribuie (și nu redistribuie!) mandate unor candidați care, în colegiile lor, nu s-au clasat neapărat pe prima poziție și nici nu au adunat peste 50% din voturi.  

Mai adaug că tot votul uninominal este sursa expandării parlamentului, cei peste 100 de deputați și senatori aleși în plus provenind din candidații (aparținând formațiunii majoritare, respectiv USL) care au câștigat în colegiile lor cel puțin 50%+1 din voturile valabil exprimate (să reținem totuși că norma de reprezentare nu s-a schimbat, ca și numărul de colegii - 452, în unele fiind însă alesi doi sau chiar trei parlamentari).

Așadar, nu logica majoritară guverneaza aceste alegeri, ci cea proporțională. Concret, mandatele sunt repartizate partidelor în funcție de proporția voturilor câștigate de acestea, din care se scad mandatele câștigate majoritar.  În cazul în care acestea sunt mai numeroase decat cele ce revin partidului respectiv conform regulii proporționalității, mandatele majoritare se alocă suplimentar, cum s-a întamplat acum. Repet, acestea sunt în plus, și nu cele așa-zis redistribuite, care, în fapt, revin de drept partidelor respective. Cei interesați de detaliile acestui mecanism, să citească  articolele 47 și 48 (e drept, confuz scrise) ale legii electorale. Ceilalți, să aștepte rezultatele oficiale, inlusiv atribuirea mandatelor pe candidați, comunicate de BEC și publicate în Monitorul Oficial.