Aberația redistribuirii mandatelor
Tot
mai mulți și tot mai convinși sunt cei care vorbesc cu tărie despre
redistribuirea mandatelor parlamentare și despre consecințele acestei acțiuni.
Astfel, ni se repetă că parlamentari precum Vasile Blaga sau Elena Udrea au
intrat în parlament prin "redistribuire", adică "pe ușa din
dos", cu substratul că nu prea ar fi parlamentari adevărați, ci unii de
rang secund (ca atare, să stea în picioare, să primească un salariu mai mic
etc). Și pentru a nu se mai repeta o atare situație la proximele alegeri, se
propune soluția năstrușnică a "votului uninominal pur".
Atât
de puternic a devenit mitul votului uninominal, încât realitatea electorală
este complet ignorată. Într-adevar, somnul rațiunii naște monștri!
Dar
pentru a reveni în realitate este suficient să citim articolul 5 al legii
electorale (Legea nr. 35/2008) care, bună, proastă, a reglementat aceste
alegeri parlamentare. Iar acest articol spune că deputații și senatorii
se aleg în colegii uninominale potrivit principiului
reprezentării proporționale.
Cu
alte cuvinte, logica atribuirii mandatelor, altfel spus regula după care
voturile se transformă în mandate este cea a proporționalității electorale,
ceea ce presupune ca un partid care a obținut, să zicem, 25% din voturi, să dețină
în parlament aproximativ 25% din mandate (cu unele corecții date de specificul
sistemului electoral folosit).
Din
nefericire, autorii legii au dorit ca alegerile să se desfășoare în colegii
uninominale (cu un mandat), facând astfel posibil ca unele mandate să fie câstigate
prin vot majoritar (cu peste 50% din voturi). Pentru opinia publică neavizată,
aceste mandate, acum în numar foarte mare, au reprezentat regula, când, în
fapt, ele reprezintă excepțiile de la principiul proporționalității. Și tocmai
pentru a fi respectat acest principiu, sistemul electoral are mecanisme de
compensare, care, la prima vedere, par incorecte, căci atribuie (și nu
redistribuie!) mandate unor candidați care, în colegiile lor, nu s-au clasat
neapărat pe prima poziție și nici nu au adunat peste 50% din voturi.
Mai
adaug că tot votul uninominal este sursa expandării parlamentului, cei peste
100 de deputați și senatori aleși în plus provenind din candidații (aparținând
formațiunii majoritare, respectiv USL) care au câștigat în colegiile lor cel puțin
50%+1 din voturile valabil exprimate (să reținem totuși că norma de
reprezentare nu s-a schimbat, ca și numărul de colegii - 452, în unele fiind însă
alesi doi sau chiar trei parlamentari).
Așadar, nu
logica majoritară guverneaza aceste alegeri, ci cea proporțională. Concret,
mandatele sunt repartizate partidelor în funcție de proporția voturilor câștigate
de acestea, din care se scad
mandatele câștigate majoritar. În
cazul în care acestea sunt mai numeroase decat cele ce revin partidului
respectiv conform regulii proporționalității, mandatele majoritare se alocă
suplimentar, cum s-a întamplat acum. Repet, acestea sunt în plus, și nu cele așa-zis
redistribuite, care, în fapt, revin de drept partidelor respective. Cei interesați de detaliile acestui mecanism, să citească
articolele 47 și 48 (e drept,
confuz scrise) ale legii electorale. Ceilalți, să aștepte
rezultatele oficiale, inlusiv atribuirea mandatelor pe candidați,
comunicate de BEC și publicate în Monitorul Oficial.
No comments:
Post a Comment