Alegeri 2012. Care redistribuire?

     Cu o luna in urma declaram (vezi Agerpres) ca, in urma alagerilor parlamentare, numarul deputatilor si senatorilor va creste substantial. Desi atunci nu m-a crezut mai nimeni, acum toata lumea vorbeste despre acest lucru, uneori cu mirare, alteori, cel mai adesea, cu un soi de convingere a firescului. Ciudat insa, numarul parlamentarilor in plus este pus pe seama partidelor de pe locurile al doilea sau al treilea. Bunaoara, se spune ca desi Elenea Udrea a pierdut alegerile in colegiul sau, ea va deveni totusi parlamentar. 

     In termeni tehnici, vorbim despre un efect majoritar al unui scrutin de tip proportional, alterat de votul uninominal. Asa cum o spune articolul 5 al legii electorale (Legea nr.35/2008), alegerile se desfasoara pe baza principiului proportionalitatii. Cu alte cuvinte, proportia voturilor pentru un competitor electoral trebuie sa se regaseasca in proportia mandatelor obtinute de acelasi competitor. Asa este legal si echitabil. Problema este ca alegerile se desfasoara in colegii uninominale, acolo unde se confrunta mai multi candidati, din partea diferitilor competitori electorali, pentru un singur mandat de deputat sau de senator. Legea spune ca, in conditiile in care un candidat aduna peste 50% din voturi, acest mandat ii este atribuit, indiferent de cota proportionala a partidului apartinator. Dar, atentie, astfel de situatii, care exced principiul proportionalitatii, trebuie corectate prin mecanisme care sa asigure respectarea echitatii electorale, iar mandatele castigate majoritar nu pot fi alocate decat suplimentar. Toata procedura este descrisa de articolele 47 si 48 ale legii. Cine le citeste cu atentie (desi sunt destul de confuz scrise) va intelege ca nu exista o redistribuire proportionala a mandatelor, care, spre exemplu, sa-i permita Elenei Udrea sa intre in parlament, cumva pe usa din dos, ci ca aceasta asa zisa redistribuire este, in realitate, regula dupa care se atribuie mandatele competitorilor electorali, respectiv regula dupa care se aloca mandatele candidatilor acestor competitori. Simplificand aceasta procedura, vom spune ca important este stabilirea numarului de mandate ce revin competitorilor electorali in conformitate cu voturile cumulate ale candidatilor fiecaruia, din care se scad mandatele castigate majoritar pentru a se mentine proportionalitatea. Insa in situatia in care un competitor electorale are mai multe mandate majoritare decat cele care ii revin prin proportionalitate - cum este acum cazul USL -, acestea se aloca suplimentar, alaturi de mandatele ce revin de drept celorlalti competitori electorali. Asadar, nu acestea din urma sunt mandatele in plus, ci primele, cele castigate majoritar peste norma proportionala a competitorului respectiv.

     E drept, situatia apare paradoxala, caci in multe colegii uninominale (!) vor fi cate 2, daca nu chiar 3 parlamentari. Dar acest lucru trebuie sa-l explice politicienii, cei care au votat actuala lege lectorala. Eu unul sunt foarte curios sa le aud explicatiile.

P.S. Pentru cei interesati, o analiza extinsa asupra mecanismelor electorale gasesc in recent publicata mea carte Politica intre proportionalism si majoritarism. Alegeri si sistem electoral in Romania postcomunista (Iasi: Institutul European, 2012)