La
ultima reuniune a Consiliului European din acest an, desfășurată pe 15
decembrie la Buxelles, nu s-a discutat oficial despre extinderea spațiului
Schengen, respectiv despre aderarea Bulgariei și României. De altfel, tema nici
nu se afla pe ordinea de zi Consiliului, după cum, procedural vorbind, era
cvasi-imposibilă schimbarea pe ultima sută de metri a ordinii de zi. În plus,
în chestiunea specifică a admiterii Bulgariei și României în spațiul Schengen
în continuare nu există consens, Austria și Țările de Jos fiind consecvente în
ceea ce privește veto-ul exprimat în ședința Consiliului JAI din 8
decembrie.
Pe agenda
Consiliului European s-au aflat temele convenite anterior, conflictul
ruso-ucrainian, problematica energetică și cea a securității Uniunii fiind cele
dominante în discuțiile liderilor statelor Uniunii Europene.
În urma
discuțiilor purtate în legătură cu prima temă, Consiliul a reiterat condamnarea
fermă a războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, reafirmându-și
sprijinul deplin al Uniunii Europene pentru independența, suveranitatea și
integritatea teritorială a Ucrainei. Ca atare, Uniunea își menține angajamentul
de a oferi sprijin politic și militar Ucrainei, înclusiv asistență umanitară și
financiară pentru a o ajuta să treacă cu bine această iarnă. Referitor la
ultimele evoluții ale războiului, participanții la reuniune au apreciat că
atacurile sistematice cu rachete asupra civililor reprezintă „o crimă pentru
care nu poate exista impunitate” și incurajează eforturile de „asigurare a
tragerii la răspundere deplină pentru crimele de război și pentru restul
crimelor extrem de grave legate de războiul de agresiune al Rusiei împotriva
Ucrainei”. Totodată, discuțiile au vizat modalitățile de presiune colectivă
asupra Rusiei pentru a pune capăt războiului, printre acestea regăsindu-se al
nouălea pachet de măsuri restrictive ale UE și plafonarea prețului petrolului
la nivel internațional. Nu în ultimul rând, Consiliul a condamnat suportul
militar acordar de Iran Rusiei și și-a reafirmat sprijinul pentru Republica Moldovei,
confruntată cu consecințele războiului.
În ce privește problematica
energetică, putem reține preocuparea Consiliului privind consolidarea cooperării
în vederea următoarelor sezoane de constituire de stocuri, dar și pentru
intensificarea investițiilor în energia obținută din resurse regenerabile, în
contextul politicii Uniunii privind pregătirea economiei pentru tranziția
verde. În fine, în domeniul securității și apărării, concuziile reuniunii au pus
în evidență faptul că Uniunea Europeană „își asumă o responsabilitate mai mare pentru propria
securitate și, în domeniul apărării, urmează o direcție strategică de acțiune
și își mărește capacitatea de a acționa autonom”, sublinind însă importanța
cooperării transatlantice în acest domeniu.
Așadar, nimic
despre Bulgaria și România, despre procesul admiterii acestor țări în spațiul
european al liberei circulații. Și totuși, subiectul Schengen a fost prezent în
discuțiile dintre liderii țărilor Uniunii. Mai întâi, să precizăm că
participanții la Consiliu au salutat extinderea spațiului Schengen prin
cuprinderea Croației, aceasta fiind una dintre concluziile formale ale
reuniunii. Apoi, chiar dacă statutul Bulgariei și României nu a constituit un
punct al agendei formale a Consiliului, subiectul nu a lipsit din discuțiile
prutate și nici din concluziile informale. Astfel, în debutul reuniunii, din
poziția sa de președinte al Parlamentului European, Roberta Metsola a ținut să
își exprime dezamăgirea față de votul dat împotriva Bulgariei și României în
Consiliul JAI și să își exprime convingerea că „Uniunea Europeană a dovedit
de-a lungul timpului că poate îndepărta orice bariere și poate aduce oamenii
impreună. UE poate face asta din nou și acum dacă are curajul să ia decizii
politice care să se mențină emblematice pentru generația actuală în construcția
europeană”. Încă mai important, atât președinta Comisiei Europene, cât și
președintele Consiliului European și-au exprimat optimismul în legătură cu
posibilitatea aderării Bulgariei și României la Schengen în cursul anului 2023.
În mesajul său adresat celor două țări, Ursula von der Leyen a ținut să
reafirme sprijinul său și, implicit, al Comisei: „vă sprijinim deplin pentru
aderarea dvs. la Schengen, vom continua să lucrăm neobosit pentru a o face posibilă
cât mai curând în cursul anului viitor.” La rândul său, Charles Michel a
apreciat: „am avut ocazia să avem o discuție politică despre aderarea la
Schengen a Bulgariei și României și sunt optimist că o decizie în privința lor
poate fi luată în cursul anului 2023. Am
simțit angajamentul politic de a lucra pentru a face progrese și sincer sper că
vom putea face să se întâmple asta în cursul anului 2023.” Totodată,
președintele Consiliului a anunțat că un summit extraordinar al liderilor statelor
Uniunii va avea loc pe 9 și 10 februarie 2023, când se va discuta subiectul
migrației ilegale, argumentul Austriei pentru blocarea accesului Bulgariei și
României în spațiul Schengen.
Desigur,
declarațiile politice, fie ele și favorabil-optimiste, nu țin locul unor
concluzii sau rezoluții ale organismelor Uniunii Europene, dar nu putem să nu
le consemnăm semnificația, cu atât mai mult cu cât ele vin din partea liderilor
Uniunii, exprimând, de fapt, susținerea majoră fără precedent de care se bucură
Bulgaria și România în parcursul lor european.
No comments:
Post a Comment