Pentru materializarea planului European
Green Deal, respectiv pentru ca Europa să devină primul continent neutru
din punct de vedere climatic, până în anul 2050, Comisia Europeană a prezentat,
pe 14 iulie 2021, noile propuneri legislative din cadrul pachetului „Pregătiți
pentru 55%”, care vizează revizuirea standardelor privind emisiile de CO2,
în vederea reducerii emisiilor nete de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55%
până în 2030, comparativ cu 1990.
Instrumentele legislative elaborate prevăd
aplicarea sistemului de comercializare a certificatelor de emisii în noi
sectoare și înăsprirea sistemului existent de comercializare a certificatelor
de emisii, utilizarea sporită a surselor regenerabile de energie, asigurarea
unei mai mari eficiențe energetice, alinierea politicilor fiscale la
obiectivele Pactului verde european, măsuri menite să împiedice relocarea
emisiilor de carbon, instrumente pentru conservarea și consolidarea absorbanților
naturali de carbon, ca și implementarea mai rapidă a modurilor de transport cu
emisii scăzute și a infrastructurii și combustibililor de care depind aceste
moduri de transport. Prin acest din urmă pachet legislativ se urmărește impunea
obligativității ca nivelul mediu al emisiilor autoturismelor noi să scadă cu
55% în 2030 și cu 100% în 2035, prin comparație cu 2021, astfel încât să se
accelereze tranziția către mobilitatea cu emisii de CO2 zero. Ca
atare, toate autoturismele noi care vor fi înmatriculate începând cu 2035 vor
avea emisii zero, altfel spus, nu vor mai putea fi produse autoturisme cu
motoare termice, ci doar cele care vor avea propulsie pe bază de electricitate
sau hidrogen. În paralel, va trebui asigurată rețeaua de alimentare a autoturismelor
cu emisii zero, respectiv instalarea de
stații de alimentare la intervale regulate pe principalele autostrăzi europene,
la fiecare 60 de kilometrii pentru încărcarea cu energie electrică și la
fiecare 150 de kilomentrii pentru alimentarea cu hidrogen.
După ce, la sfârșitul lunii iunie 2022,
Consiliul a adoptat abordarea sa generală cu privire la măsurile legate de
mediu din pachetul „Pregătiți pentru 55”, primul pas concret în implementarea
propunerilor legislative ale Comisiei a fost făcut în octombrie 2022, odată cu
realizarea acordului politic provizoriu dintre Consiliul și Parlamentul
European privind unele măsuri legislative importante din pachetul „Pregătiți
pentru 55”. Acordul a fost apreciat drept „o victorie pentru „politica
europeană privind clima”, după cum a declarat Marian Jurečka,
ministrul mediului din Republica Cehă, țara care deținea președinția
Consiliului UE la acea dată.
A urmat acordul Parlamentului pentru adoptarea
măsurilor din pachetul „Pregătiți pentru 55”. În cadrul acestui proces, pe 14
februarie 2023, europarlamentarii au adoptat, cu 340 voturi pentru, 279
împotrivă și 21 de abțineri, acordul încheiat cu Consiliul privind revizuirea
standardelor de performanță aplicabile emisiilor de CO2 pentru
autoturismele și camionetele noi, respectiv pentru interzicerea producerii de
automobile cu motoare termice începând cu anul 2035. În urma votului,
raportorul Jan Huitema, membru al grupului politic Renew din Țările de Jos, a
apreciat că „regulamentul încurajează producția de vehicule cu emisii scăzute
sau zero. El cuprinde o revizuire ambițioasă a obiectivelor pentru 2030 și un
obiectiv de emisii zero pentru 2035, care este esențial pentru a putea realiza
neutralitatea climatică până în 2050”.
Însă reacțiile critice nu au întârziat să
apară. Mai întâi, astfel de critici au venit, cum probabil era de așteptat, din
partea exponenților industriei auto. Bunăoară, președinta Asociației Germane a
Industriei Auto, Hildegard Müller, a atras atenția că este prea devreme
pentru o astfel de decizie, care, în lipsa unei infrastructuri adecvate în
multe zone ale Europei, va genera creșteri mari ale costurilor pentru
autoturismele noi. Tot așa, reprezentanți ai Asociației Europene a Furnizorilor
de Autoturisme au considerat că dezideratul UE pentru anului 2035 limitează
opțiunile tehnoclogice ale producătorilor și pune în pericol locurile de muncă
din domeniu. Nu în ultimul rând, pentru Automobil-Clubul German decizia
oficialilor de la Bruxelles a
reprezentat „un angajament cu minte îngustă față de mobilitatea electrică”. Să
menționăm, totuși, că există și producători auto, precum Volvo sau Mercedes,
care au salutat decizia Uniunii și au anunțat că se vor comforma acesteia.
Opiniile critice venite dinspre industria auto
au căpătat susținere politică, o serie de state ale Uniunii constituindu-se
într-o grupare contestatară. Tonul a fost dat de Germania, prin vocea
ministrului transporturilor, Volker Wissing, reprezentant al Partidului Liber
Democrat în guvernul de la Berlin, care a cerut Comisiei revizuirea
regulamentului adoptat pe 14 februarie, în sensul ca producerea autoturismelor
cu motoare termice care să utilizare combustibili sintetici (așa numiții
e-combustibili) să rămână posibilă și după termenul limită din 2035. Să
reamintim că eurodeputații reprezentând CDU/CSU, formațiunea politică a
cancelarului Olof Scholz, au votat împotriva măsurilor cuprinse în planul
„Pregătiți pentru 55”, ca urmare a faptului că amendamentul lor privind
menținerea combustibililor sintetici nu a fost acceptat. Germaniei i s-a
alăturat Italia și, apoi, un număr de state din Europa de Est, precum Bulgaria,
Cehia, România și Polonia, constituite într-un grup suficient de puternic
pentru a determinarea amânarea deciziei finale cu privire la aplicarea planului
„Pregătiți pentru 55”. Astfel, la începutul lunii martie, președinția suedeză a
Consiliului UE a anunțat că votul pe tema planului de interzicere a fabricării
motoarelor termice începând din 2035, programat pentru 7 martie, a fost amânat
pentru o dată ulterioară, fără ca aceasta să fie precizată, ca urmare a
disensiunilor puternice dintre statele membre pe această temă. Ulterior,
miniștrii transporturilor din statele grupului contestatar s-au reunit la
Strasbourg, pe 13 martie, la inițiativa omologului ceh, Martin Kupka, pentru a conveni o poziție comună privind
opoziția față de introducerea normelor Euro 7, pe fondul disputelor cu privire
la strategia Uniunii privind tranziția la vehiculele non-termice.
Așadar, adoptarea de către Parlamentul European
a pachetului de măsuri legislative privind tranziția la vehiculele non-termice,
cu interdicția producerii acestora din 2035, a împărțit blocul comunitar în
două tabere: de-o parte, regăsim țările care susțin tranziția, precum Belgia,
Danemarca, Irlanda, Spania, Suedia sau Țările de Jos, grupate în jurul Franței,
principalul sponsor politic al proiectului; pe de alta, avem gruparea
contestatarilor, compusă de Germania și Italia, alături de Portugalia și de
țările estice amintite mai sus. Acestui clivaj, cu rădăcini și motivații
economice și istorice, dar al cărui hotar nu se suprapune peste linia de
demarcație dintre Vestul și Estul Uniunii, i se adaugă unul de natură strict
politică, care opune Franța Germaniei, cele mai puternice țări ale blocului
comunitar (prima fiind și cea sub a cărei președinție s-au încheiat negocierile
privind planul „Pregătiți pentru 55”), respectiv gruparea politică Renew celei
a popularilor europeni reprezentanți, în primul rând, de partidul cancelarului
Scholz.
Așa cum a recunoscut chiar președinția suedeză,
disensiunile dintre cele două Europe sunt puternice, astfel că diversele
inițiative privind ajungerea la un compromis nu au avut sorți de izbândă
deocamdată, Germania insistând asupra modificării legislației în sensul
admiterii motoarelor termice cu e-combustibili, soluție neacceptată însă de
Parlamentul European. Dintr-o perspectivă strict tehnică, consecința disputei o
reprezintă amânarea deciziei privind pensionarea motorului cu ardere internă
până în momentul în care se va putea realiza consensul în interiorul
Consiliului UE.
Dar prelungirea disputei dincolo de limitele
firești ale negocierilor purtate pentru rezolvarea unui asemenea impas riscă,
pe de-o parte, să se tranforme într-o confruntare privind raporturile de putere
din interiorul Uniunii, cum deja o semnalează „dialogul” franco-german, iar pe
de alta, să pună sub semnul întrebării atingerea obiectivului Europei de a fi
pionierul noii politici climatice globale.
No comments:
Post a Comment