Pentru Grecia, alegerile
generale din urmă cu patru ani au avut o semnificație politică deosebită,
marcând ceea ce politologii numesc „răsturnarea politică”, respectiv rocada
dintre guvernarea de stânga și cea de dreapta.
Schimbarea politică a fost
anunțată de scrutinul europarlamentar din mai 2019, când SYRIZA, partidul
premierului Tsipras, a trebuit să cedeze prima poziție partidului de
centru-dreapta Noua Democrație, revigorat după o lungă perioadă de opoziție.
Comparativ cu precedentele alegeri pentru Parlamentul European, SYRIZA a
coborât de la 26,57% la 23,75% în preferințele votanților, în timp ce a Noua Democrație
a cunoscut o apreciere puternică a suportului său electoral, de la 22,72% la
33,12%. Alegerile parlamentare naționale din luna iulie a aceluiași an, alegeri
anticipate, au confirmat noua ierarhie electorală a Greciei. Noua Democrație și-a
asigurat victoria cu 39,9% din voturi, reprezentând cea mai bună performanță a
electorală a partidului din ultimele decenii, ceea ce i-a permis adjudecarea
majorității absolute a mandatelor parlamentare, respectiv 158 din cele 300
locuri ale legislativului de la Atena. Totalizând 31,5% voturi, cu circa cinci
procente mai puțin față de precedentul scrutin parlamentar, SYRIZA nu a pierdut
doar prima poziție electorală, ci și guvernarea. Oarecum paradoxal, înfrângerea
formațiunii condusă de Alexis Tsipras a venit pe fondul redresării economice a
Greciei, consecință a planului guvernamental de austeritate convenit cu Uniunea
Europeană și Fondul Monetar Internațional. Oricum, grecii au votat pentru
schimbare, mandatând Noua Democrație să preia frâiele guvernării, astfel că pe
8 iulie 2019 noul cabinet elen, condus de liderul ND Kyriakos Mitsotakis a
depus jurământul.
Schimbarea guvernamentală s-a
dovedit de bun augur, în cei aproape patru ani de la preluarea mandatului premierul
Mitsotakis reușind nu numai refacerea bunelor relații cu statele europene, dar
și ieșirea din așa-numitul cadrul de supraveghere extinsă împus de UE ca
urmarea crizei economice prin care a trecut țara după 2008. Un argument care
probează mersul ascendent al economiei elene îl constituie faptul că în 2022
Grecia a rambursat înainte de termen 2,7 miliarde de euro din împrumuturi
datorate țărilor din zona euro în cadrul ajutorului primit în anii anteriori.
După cum, trebuie menționat și faptul că guvernul Mitsotakis a putut crește
nivelul salariul minim, ajuns la 713 euro la mijlocul anului trecut, urmând ca
de la 1 aprilie 2023 să urce la 780 euro. Nu în ultimul rând, Uniunea Europeană
a lăudat politica premierului grec în ceea ce privește gestionarea provocărilor
reprezentate de pandemia de COVID-19 sau de problema migrației. Pe de altă
parte, imaginea guvernului Mitsotakis a avut de suferit de pe urma a ceea ce
presa elenă a numit „abateri de la democrație”, precum scandalul
interceptărilor telefonice (sau Kyriakosgate) din 2022, când au ieșit la
iveală dovezi ale faptului că serviciile secrete au spionat convorbiri
telefonice ale unor ziariști, dar și ale unor politicieni din opoziție,
inclusiv liderul PASOK. Totuși, guvernul a supraviețuit moțiunii de cenzură
depusă de opoziție pe fondul scandalului interceptărilor telefonice ilegale la
sfârșitul lunii ianuarie 2023.
Este însă dificil de spus
dacă guvernul Mitsotakis și Noua Democrație vor reuși să depășească actuala
criză politică, consecință a tragicului accident feroviar din 28 februarie 2023
petrecut lângă Larissa, soldat cu 57 de morți și alte zeci de persoane rănite și
care a pus în vedere deficințele serioase ale căilor ferate elene. Ca mereu în
astfel de momente, grecii s-au mobilizat și au protestat cu zecile de mii în diferite
orașe ale Greciei, dar mai ales la Atena, acuzând corupția și incapacitatea
managerială a guvernului. Totodată, personalul feroviar a intrat în grevă
generală, pe 16 martie, iar opoziția a cerut constant demisia întregului cabinetului
elen, și nu doar a ministrului transporturilor. În acest context, premierul a
anunțat, pe 22 martie, că alegerile parlamentare, programate pentru aprilie,
vor avea loc în cursul lunii mai, în ceea ce pare a fi o încercare de a limita
efectele tragediei feroviare asupra suportului popular al partidului său. Totodată,
Kyriakos Mitsotakis a admis oportunitatea ca un al doilea scrutin să fie
organizat, luând în calcul posibilitatea ca primul scrutin să nu aibă ca
rezultat constituirea unei majorități parlamentare. Aceasta, pentru că sondajele
de opinie realizate după accident au arătat că diferența dintre Noua Democrație
și SYRIZA s-a înjumătățit coparativ cu 2019, ajungând la circa 3,5-4% din
intențiile de vot. Ceea ce ar însemna fie o victorie fără majoritate
parlamentară a formațiunii premierului, fie chiar o înfrângere în fața
opoziției de stânga. Altfel spus, există perspectiva ca Noua Democrație să nu
își poată asigura continuitatea mandatului guvernamental în următoarea
legislatură, performanță realizată doar la debutul celei de a treia republici
elene, între 1974 și 1985.
Așadar, noile alegeri
parlamentare, anticipate sau amânate, vor reprezenta cel mai serios examen
electoral pentru Noua Democrație, iar premierul Kyriakos Mitsotakis pare să fie
conștient de acest lucru.
No comments:
Post a Comment