Pentru Austria și Germania, cele două
republici federale membre ale Uniunii Europene, anul electoral 2023 a debutat
cu alegerile regionale din landul austriac Niederösterreich (Austria Inferioară), pe 29 ianuarie,
urmate de cele din landul german Berlin, din 12 februarie. Ambele procese
electorale au fost considerate ca fiind veritabile teste pentru formațiunile
politice aflate la conducerea federațiilor – Partidul Popular (ÖVP) în Austria,
Partidul Social Democrat (SPD) în Germania – miza lor locală fiind menținerea dominației
politice în aceste landuri. Alegerile din Austria Inferioară au avut și o
semnificație aparte, fiind conexate cu politica guvernului Karl Nehammer în
ceea ce privește extinderea spațiului Schengen. Concret, opiniile analiștilor
politici au convers către explicația conform căreia votul împotriva admiterii
Bulgariei și României dat de reprezentantul guvernului austriac în cadrul
reuniunii Consiliului JAI din 8-9 decembrie 2022 a făcut parte din strategia
electorală a partidului lui Nehammer pentru a-și asigura succesul electoral în
landul Austria Inferioară, unde numărul imigranților este cel mai mare după cel
din Viena. Important poate fi și amănuntul că românii reprezintă în acest land ponderea
cea mai insemnată din totalul migranților.
În landul Austria Inferioară, tradiția politică
este cea a dominației partidului cancelarului Nehammer, susținut electoral în general
de unu din doi votanți. Bunăoară, la precedentele alegerile regionale, ÖVP a
fost votat de 49,8% dintre electorii landului, rezultat care i-a permis să
dețină majoritatea absolută în Landtag (parlamentul local) și, ca atare, în
guvernul regional. În urma alegerilor din 29 ianuarie, clasamentul a rămas
practic neschimbat. Astfel, ÖVP s-a menținut pe primul loc, totalizând 39,9%
din voturi, fiind urmat de Partidul Libertății, considerat un partid cu tentă
extremistă – 24,2%, și social-democrații, celălalt partid major al Austriei, cu
20,7% din voturi. Alte două partide au ocupat locuri în Landtag, dar cu ponderi
minore: Verzii – 7,6% și NEOS – 6,7%. Tehnic, ÖVP a câștigat alegerile din
Austria Inferioară, însă, prin raportare la rezultatele electorale din urmă cu cinci
ani, partidul condus de Karl Nehammer a cunoscut un recul important: a pierdut
nu mai puțin de 10% din electorat (reprezentând cel mai slab scor din 1945) și,
deci, majoritatea absolută în instituțiile politice locale. Mai important, reducerea
suportului său electoral în Austria Inferioară, landul care dă cei mai mulți
parlamentari în camera superioară, Consiliul Federației, a reprezenta un semnal
de alarmă pentru viitorul politic al ÖVP din perspectiva alegerilor naționale
de peste un an. Precizăm că, în prezent, din cei 12 parlamentari federali ai
landului din Consiliul Federației, șapte sunt reprezentanți ai ÖVP, ce deține
la limită majoritatea parlamentară. Totuși, scorul obținut în alegeri i-a
permis asigurarea continuității la conducerea landului, prin reconfirmarea
guvernatoarei Johanna Mikl-Leitner, astfel că, în practică, ÖVP nu poate fi
considerat un partid înfrânt.
Cât privește rezultatele alegerilor locale din
landul-oraș Berlin, lucrurile au stat invers decât în Austria Inferioară. Astfel,
scrutinul a fost pierdut de social-democrații germani, după o dominație locală
de peste două decenii, înfrângere a cărei explicație principală poate fi sancționarea partidului condus de Olaf Scholz
pentru scenele de haos şi violenţă care au avut loc în noaptea de Anul Nou în Berlin,
provocate în mare parte de persoane cu „background legat de migraţie'', după
cum a apreciat chiar ministrul federal de Interne, social-democrata Nancy
Faeser. Concret,
lipsi de 3 procente dintre votanții săi comparativ cu precedentele alegeri, SPD
s-a plasat pe poziția a doua – cu 18,4% dintre voturile participanților la
scrutin, la egalitate cu Verzii (Die Grünen), parteneri în coaliția
guvernamentală federală. Victoria le-a revenit creștin-democraților, care au
reușit o apreciere importantă a suportului electoral, cu circa 10 procente,
până la 28,2%. Socialiștii (Die Linke) și euroscepticii Alternativei pentru
Germania (AfD) au completat clasamentul electoral, cu 12,2%, respectiv, 9,1%
din voturi. În acord cu scorurile electorale înregistrate, din cele 159 de
mandate ale parlamentului local, cele mai multe, în număr de 52, au revenit
CDU, câte 34 au fost alocate SPD și Die Grünen, 22 au fost adjudecate de Die
Linke, iar restul de 17 au mers la AfD. Cu toate acestea, nu CDU a preluat
guvernarea locală, ci coaliția formată din social-democrați, ecologiști și
socialiști, cu o majoritate parlamentară de 56,6%, iar social-democrata Franziska
Giffey și-a conservat poziția de primar-guvernator al Berlinului. Am putea
spune, așadar, că alegerile s-au încheiat cu înfrângerea victoriasă a
partidului cancelarului federal Olaf Scholz.
Una peste alta, cele două runde de alegeri
regionale din Austria și Germania, deși s-au soldat cu rezultate diferite
comparativ cu edițiile lor precedente, nu au adus modificări semnificative în ceea ce privește
situația guvernărilor locale. Privite însă din perspectiva viitoarelor alegeri
parlamentare federale, ele au semnalat conturarea unei tendinței de reducere a
suportului electoral pentru partidele dominante din cele două țări. Dacă ÖVP și
SPD vor urma o astfel de dinamică descendetă, vom vedea odată cu consumarea
celorlalte alegeri regionale ce vor avea loc acest an în Austria – în landurile
Carinthia (în martie) și Salzburg (în aprilie) –, respectiv în Germania – în
landurile Bremen (în mai), Bayern și Hesse (în octombrie).
No comments:
Post a Comment