„PROBLEMA SCHENGEN” - CONTEXT FAVORABIL

 

Programată pentru 26-27 ianuarie 2023, prima reuniune informală a miniștrilor Justiției și Afacerilor interne organizată de președinția suedeză a Consiliului UE nu are pe agendă discuții privind soluționarea „crizei Schengen”, generată luna trecută de voturile date de Austria și Țările de Jos împotriva admiterii Bulgariei și României.

Totuși, pe agenda primei zile a reuniunii, regăsim două puncte – Migrație și azil-reducerea presiunii migrației ilegale către UE printr-o cooperare eficientă cu țările terțe în privința returnării și Cum să se asigure o abordare guvernamentală eficientă pentru a face față provocărilor migratorii – care au legătură cu problematica spațiului Schengen, mai ales că veto-ul Austriei a fost argumentat prin lipsa măsurilor eficiente privind combaterea migrației ilegale. În plus, putem vorbi de un context politic propice pentru ca miniștrii de Interne din Bulgaria și România să readucă în discuție problema aderării celor două țări, așa cum rezultă din o serie de declarații și acțiuni politice recente.

Avem în vedere, pe de-o parte, nuanțarea poziției guvernului de la Stocholm în această chestiune. Reamintim că au existat destul de multe voci, în special din rândul analiștilor politici, care și-au exprimat pesimismul în legătură cu soluționarea „crizei Schengen” în mandatul președinției suedeze a Consiliului. Astfel de opinii păreau a fi confimate de poziția guvernului de la Stocholm la debutul preluării președinției Consiliului. Bunăoară, pe 10 ianuarie, reprezentantul permanent al Suediei la UE, Lars Danielsson, afirma că „Suedia nu va iniția un vot pentru aderarea României și Bulgariei la Schengen până când nu se va ajunge la un acord cu statele care s-au opus aderării celor două state în spațiul european de liberă circulație”. Totodată, Therese Hyden, ambasadoarea Suediei la București, confirma, pe 12 ianuarie, într-o conferință de presă ținută la București, că „dosarul Schengen va fi pe agenda Consiliului JAI atunci când sunt îndeplinte condițiile, adică atunci când Austria își va schimba poziția față de România și practic atunci când lucrurile vor fi clare cu privire la România și Bulgaria”. Cu toate acestea, câteva zile mai târziu, ideea condiționării inițierii unui vot în Consiliul JAI asupra aderării României și Bulgariei la spațiul Schengen de acordul prealabil al Austriei și Țărilor de Jos nu a fost reiterată de premierul Suediei cu ocazia dezbaterii din plenul parlamentului european de la Strasbourg privind prioritățile președinției suedeze. Dimpotrivă, Ulf Kristersson a precizat că Suedia este pregătită să pună pe ordinea de zi a Consiliului JAI aderarea României și Bulgariei: „Suedia înțelege, la fel ca orice alt membru, că Bulgaria și România sunt dornice să adere la Schengen și suntem pregătiți să punem această chestiune pe ordinea de zi”. 

Pe de altă parte, dincolo de susținerea politică cvasi-unanimă de care se bucură, Bulgaria și România au primit un sprijin direct din partea Greciei, care, fapt fără precedent, și-a asumat inițiativa de a sprijini cerea celor două țări în vederea aderării la spațiul Schengen. Oficialii de la Atena și-au motivat inițiativa prin aceea că această extindere a zonei Schengen va avea beneficii directe nu doar pentru Grecia, ci pentru întreaga comunitate europeană, întrucât țara va fi unificată rutier de restul statelor membre, argument care, merită subliniat, vine să contrabalanseze motivația invocată de Austria în sprijinul veto-ului său din decembrie trecut. În plus, au apreciat aceștia, „extinderea spațiului Schengen va transmite un semnal de unitate și forță din partea UE într-un moment în care continentul nostru este pus la încercare de cel mai mare conflict armat de după al doilea război mondial”. Grecia a făcut deja pași concreți în direcția concretizării inițiativei sale. Astfel, pe 12 și 13 ianuarie, Notis Mitarakis, ministrul grec pentru migrație și azil s-a întâlnit, la Viena, cu ministrul de interne, Garhard Karner, dar și cu cancelarul austriac, Karl Nehamer. O săptămână mai târziu, același oficial grec a avut convorbiri la Sofia și București cu omologii săi din Bulgaria și România. Cu aceste ocazii, Notis Mitarakis a apreciat că „trebuie rezolvată rapid problema în așteptare a aderării Bulgariei și României la Schengen”, țări care „au trecut cu succea de toate evaluările necesare”, căci „absența României și Bulgariei reprezintă un handicap pentru spațiul Schengen însuși”.

Cel puțin pentru media din Bulgaria și România, declarația premierului suedez și inițiativa Greciei au readus optimismul în ceea ce privește șansele celor două țări de a intra în Schengen cât mai curând posibil. Desigur, aceasta nu înseamnă neapărat că proximul Consiliu JAI va avea pe agenda sa această temă însă, cel puțin, este posibil, așa cum a apreciat Notis Mitarakis, ca „la Consiliul informal Justiție și Afaceri Interne  de la Stockholm să se poată face un anunț privind pașii făcuți până în prezent” și, eventual, să se poate stabili un anume calendar al extinderii, în termenul președinției suedeze.