Pentru cetățenii
Republicii Cehe, evenimentul politic principal al debutului noului an 2023 l-a
reprezentat alegerea președintelui țării. Convocați la urne pentru a treia oară
după un deceniu de la modificarea constituțională care a introdus alegerea directă
și populară a președintelui republicii, cehii au fost chemați să desemneze succesorul
lui Milos Zeman, deținătorul primelor două mandate.
Conform
Constituției țării, Cehia este organizată în baza unui regim politic de tip
republică parlamentară, astfel că președintele are puteri limitate, cele mai
multe exercitate în colaborare cu parlamentul și guvernul. Totuși, practica
politică a ultimului deceniu a arătat că președintele poate juca un rol
important în viața politică a țării, mai ales în ceea ce privește domeniul
executiv. În fapt, fostul președintele Zeman a acționat politic asemenea unui
președinte dintr-o republică de tip prezidențial. În paranteză fie spus,
tendința prezidențializării regimului politic – prezentă, bunăoară, și în
România: în perioada 2004-2014 președintele Băsescu și-a asumat rolul de
„președinte jucător” – constituie principala disfucție cu care se confruntă în
prezent republicile de tip parlamentar. Aprecierea puterilor prezidențiale
explică și interesul acordat de cetățeni alegerii directe a șefului statului.
Acesta este ales pentru un mandat de cinci ani, care poate fi reînnoit o
singură dată, în baza unui scrutin de tip majoritar. Astfel, candidatul ales
președinte trebuie să întrunească majoritatea absolută a avoturilor valabil
exprimate. În caz contrar, se organizează un al doilea tur de scrutin între
primii doi clasați, câștigător fiind desemnat candidatul care a întrunit cel
mai mare număr de voturi.
Pentru primului
tur de scrutin, organizat pe 13 și 14 ianuarie, s-au înscris opt candidați.
Victoria i-a revenit lui Petr Pavel, general în retragere, politician cu vederi
liberale, votat de circa 36% dintre participanții la scrutin, însuficient însă
pentru a fi declarat noul președinte al republicii. Pavel a fost urmat, la
foarte mică distanță, sub 1%, de Andrej Babiš, fost premier al Cehiei până în
2021, politican cu tentă populistă. A treia poziție a provenit doamnei Danuše Nerudová, economist și profesor universitar,
ceilalți candidați obținând scoruri modeste, sub 7% din voturile exprimate.
Conform legii, pentru turul al doilea s-au clasificat Petr Pavel și Andrej Babiš.
Rezultatul turul
al doilea al alegerilor prezidențiale, organizat pe 27 și 28 ianuarie, a
confirmat predicțiile sondajelor de opinie. Petr Pavel a obținut victoria în
fața contracandidatului său, fiind votat de circa 60% dintre participanții la
scrutin, în proporție de peste 70%. Totuși, verdictul urnelor poate părea
surprinzător prin prisma diferenței mari dintre socrurile celor doi candidați,
comparativ cu primul tur de scrutin când victoria lui Pavel a survenit în urma
unei răsturnări de ultim moment a clasamentului. Explicația pentru această
situație trebuie căutată în profilurile celor doi pretendenți la fotoliul prezidențial,
respectiv în pozițiile lor politice. Creditat inițial cu prima șansă în
alegeri, Andrej Babiš, personaj politic controversat, cercetat pentru
infracțiuni financiare din perioada în care a fost prim-ministru și acuzat
pentru rolul avut în cadrul fostei securități a Cehoslovaciei, a promovat o
campanie electorală de tip populist, accentuând asupra imaginii sale de
președinte preocupat cu adevărat de soarta concetățenilor săi. În context,
Babis și-a acuzat adversarii politici că au recurs la mijloace de intimidare,
invocând primirea unei scrisori cu un glonț. Prin contrast, câștigătorul
alegerilor prezidențiale, generalul în retragere Petr Pavel, fost membru al
partidului comunist din Cehoslovacia, devenit ulterior șef al Comitetului
Militar NATO (2015-2018), a adoptat un discurs moderat, axându-și campania electorală
pe ideea continuității politicii interne și externe a țării. Astfel, puși în
fața acestei alternative, cetățenii au dat un vot de tip util. Dincolo de votanții
săi tradiționali, Pavel a beneficiat și de susținerea celor care, fără fi
neapărat simpatizanții fostului general, au votat, de fapt, împotriva tipului
de politician reprezentat de Andrej Babiš.
Așadar,
preferându-l pe Petr Pavel, alegătorii cehi au votat în favoarea unui parcurs
democrat, pro-european al țării lor. De altfel, votul lor a fost apreciat ca
atare de liderii politici europeni, așa cum o demonstrează mesajele de
felicitare la adresa câștigătorului transmise imediat după consemnarea
rezultatelor scrutinului. Bunăoară, președinta Slovaciei, Zuzana Čaputová, care
s-a deplasat la Praga pentru a-l felicita personal pe Pavel, și-a exprimat
mulțumirea că „în regiunea noastră și în Europa există un nou președinte care
respectă valorile democratice”. Tot așa, președinta Comisiei Europene, Ursula
von der Leyen, a salutat „atașamentul ferm la valorile noastre europene” al
noului președinte ceh, apreciind totoodată că experința acestuia în domeniile
securității și relațiilor internaționale „va fi prețioasă pentru a menține și
întări unitatea Europei în susținerea Ucrainei”.
No comments:
Post a Comment