În toată această tevatură iscată de angajarea răspunderii Guvernului (nota bene: corectă şi constituţională este formula „angajarea răspunderii”, iar nu „asumarea răspunderii”; guvernul nu-şi asumă nimic, ci îi cere parlamentului să-i confirme, sau nu, încrederea pe care i-a acordat-o la începutul mandatului), mai nimeni nu a mai remarcat recenta ispravă a guvernului, de astă dată legată de organizarea alegerilor prezidenţiale.
Despre ce este vorba? În urma şedinţei de guvern, din 23 septembrie, domnul ministru al Internelor, Dan Nica a anunţat că „s-au înfiinţat secţii de vot speciale - sunt singurele secţii de vot în care îşi pot exercita dreptul de vot cetăţenii care în ziua votării nu se află în localitatea de domiciliu. Acest lucru înseamnă că am înfiinţat, astăzi, (ieri-n.m.) prin Hotărâre de Guvern, peste 3.500 de secţii speciale la nivelul României, secţii în care îşi vor exercita dreptul la vot doar cetăţenii care nu se află în localitatea de domiciliu în ziua votului. Aceste secţii sunt special numerotate, sunt special delimitate, şi acolo vor vota doar cetăţenii care nu se află în localitatea de domiciliu. Deci nu vor vota amestecat, - şi cei care aveau dreptul şi cei care nu aveau dreptul, - profitând poate unii şi de aglomeraţie, ci vor vota doar cei care nu se află în localitatea de domiciliu”.
Aşadar, guvernul (!) a înfiinţat peste 3.500 de secţii speciale de vot. Ştiţi ce sunt aceste secţii? Tocmai acelea care suscită suspiciuni privind frauda electorală, ca urmare a turismului electoral.
Mai întâi, trebuie spus că infiinţarea prin hotărâre de guvern a unor secţii de votare este o premieră absolută chiar şi pentru o ţară ca România. În mod firesc, guvernul, cu o bază partizană, nu are ce căuta în această materie. Tot în mod firesc, atribuţia aceasta revine autorităţilor locale. E drept, există o bază legală, dar aceasta este o ordonanţă de urgenţă adoptată tot de guvern cu ceva vreme în urmă (OUG nr.95/3 sept. 2009). Cu alte cuvinte, guvernul centrează şi tot el dă cu capul!
Apoi, numărul acestor secţii este imens. Spre comparaţie, în turul al doilea al prezidenţialelor de acum cinci ani (când, ştim cu toţii, a fost acuzată frauda electorală!) au existat numai 64 (şaizeci şi patru) astfel de secţii speciale. Astăzi sunt peste 3.500. Ştiţi câte localităţi sunt în România? Puţin peste 3100. Adică, va fi cel puţin o secţie de votare în fiecare localitate, plus cele din gări, autogări, aerogări şi, în premieră, din campusurile universitare.
Degeaba ne amăgeşte ministrul că vor fi montate camere web în aceste secţii de votare (eventual în cabina de vot!) sau că ştampilele de vot vor fi personalizate (ca şi cum la votările anterioare lucrurile ar fi stat altfel), aceste măsuri sunt nişte paleative. În fapt, prin înfiinţarea celor peste 3.500 de secţii de votare speciale guvernul nu face altceva decât să invite la turism electoral şi, ca atare, să alimenteze suspiciunile privind corectitudinea alegerilor.
Mai adaug şi faptul că acelaşi ministru declara că la aceste alegeri nu vor mai exista liste electorale suplimentare. Bun, şi atunci unde vor fi înscrişi cei care vor vota în cele peste 3.500 de secţii de votare speciale (un calcul simplu ne arată că dacă în fiecare astfel de secţie vor vota, în decursul unei zile întregi, numai 100 de persoane, atunci numărul total al acestei categorii de alegători ar fi de 350.000, adică cu 100.000 de voturi mai mult decât diferenţa cu care Traian Băsescu a câştigat în faţa lui Adrian Năstase în 2004)? Vor fi înscrişi tot în nişte liste electorale suplimentare care însă se vor numi ... tabele electorale. Într-adevăr, mare schimbare!
Dar indiferent sub ce formă vor fi înregistraţi aceşti alegători, numărul imens al secţiilor de votare speciale ar putea fi decisiv pentru deznodământul alegerilor. Iar guvernul nu se poate sustrage unei asemenea responsabilităţi.
No comments:
Post a Comment