Wednesday, 25 January 2012

Un discurs telefonat și datat

Invitat la RRA, la ora 18,30, pentru un interviu pe tema alegerilor (de)comasate, a trebuit să aștept terminarea discursului prezidențial pentru a începe emisiunea (a început după ora 19), discurs pe care l-am ascultat relativ cuminte în studio. În paranteză fie spus, este, cred, a patra oara când sunt invitat la un post public, fie tele, fie radio, și când ma „boicotează” președintele cu câte un discurs. Ultima oara s-a întâmplat chiar când președintele anunța retragerea proiectului legii sănătății.
Dar revenind la cuvântarea prezidențială, am ascultat un discurs deloc suprinzător, așa cum eu, unul, mă așteptam să aud; un discurs de premier, în prima parte, când a reluat, mai pe larg si parcă mai elaborat, ceea ce a spus premierul în fața parlamentului cu ocazia primei zile a sesiunii extraordinare, adică un discurs axat pe tema: am făcut ceea ce trebuia să facem, atât din perspectiva ieșirii dinj criză, cât și a modernizării statului (sic), dar desigur cu costuri pentru români, ale căror nemulțumiri sunt pe deplin înțelese; tot aici, președintele a invocat nevoia continuării reformelor (chiar și împotriva poporului?), reinventând tema dragă a modificării constituției. Unii vor spune că președintele a încercat să schimbe agenda publică. Nu știu, poate, însă mie mi s-a părut că invocarea unei astfel de teme intră în categoria „țara arde și baba se piaptănă”. În a doua parte, președintele a ținut să răspundă, sub forma unor observații, criticilor recepționate până acum. Ne-a spus, spre exemplu, că nu este un dictatator, din moment ce toți îl critică liber, dar a strecurat și o serioasă ceartă la adresa PD-L și mai ales a lui Boc (dacă aș fi fost eu șeful PD-L partidul ar fi fost mult mai bine condus, a zis prezidentul). Nu în ultimul rând, a criticat toată clasa politică, toate partidele, așa cum i-ar sta bine unui președinte imparțial, rol pe care parcă a încercat să-l joace. Oricum, ne-a avertizat că nu se va schimba și că nu va da înapoi.
Așadar, un discurs anost, deloc surprinzător, adresat mai degrabă suporterilor săi (de altfel, președintele însuși a invocat drept țintă a mesajului nevoia refacerii încredii în președinte a unei părți a poporului ), dar rupt de agenda zilei, de criza politică, de cererile celor aflați în stradă.
Noroc cu ziariștii prezenți la Cotroceni (a fost un fel de conferință de presă prezidențială?) care l-au întrebat lucruri mai concrete și astfel am putut afla că prezidentul nu-și dă demisia (președinții nu-și dau demisia în criză, a zis domnul Băsescu, crezându-se căpitanul vasului naufragiat cu numele de România), dar că nu exclude un referendum pentru a-și testa popularitatea.
Desigur, am putea fi de acord cu ideea că domnul Băsescu, de la înălțimea funcție de președintele al României, s-a comportat responsabil și, totodată, distant (deși, tot a scăpat unele mici ironii, chiar dacă nu a mai nominalizat nici un politician), pledând pentru continuitate. Totuși, parcă altele erau așteptările cetățenilor, cu atât mai mult cu cât Curtea Constituțională, căreia i-a garantat independența, tocmai se opusese continuității.

Tuesday, 24 January 2012

Hora Unirea la Hotelul Concordia

Orice manual de istorie a României ne spune, cu condiția de a-l deschide, cum s-a realizat Unirea. Dați-mi voie să reamintesc, pe scurt, cum au stat lucrurile
În noul context geopolitic european rezultat al Războiului Crimeii (1853-1856), principatele Ţării Româneşti şi Moldovei, al căror statut devenise o problemă a echilibrului european, au intrat sub garanţia colectivă a celor șapte puteri: Turcia, Franţa, Anglia, Prusia, Austria, Rusia şi Sardinia. Conform Tratatului de pace de la Paris (1856), care stabilise că populaţia celor două principate va fi consultată cu privire la statutul şi organizarea lor statală, divanurile ad-hoc, alese în 1857, au cerut unirea Ţării Româneşti şi Moldovei într-un singur stat numit România, condus de un principe dintr-o dinastie europeană, cu autonomie şi neutralitate. Totuși, Conferinţa de pace de la Paris din 1858 a hotărât ca Moldova și Țara Românească să rămână entități politice distincte, deși sub forma unei uniuni de state – având numele de Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești –, fiecare cu domnitorul și adunarea sa proprii și având ca singure instituții comune Curtea de Casație și Comisia Centrală pentru elaborarea legilor de interes comun. Întrucât Convenția de la Paris nu interzicea în mod expres aceleiași persoane să fie domnitor în ambele principate, unioniștii l-au ales pe colonelul Alexabdru Ioan Cuza, mai întâi la Iași, pe 5 ianuarie 1859, și apoi, la București, pe 24 ianuarie 1859. Procedând în acest fel, românii au pus Europa în faţa faptului împlinit al naşterii noului stat, recunoscut în cele din urmă de toate puterile garante.
În mod firesc, deci, sărbatorim Unirea pe 24 ianuarie, ziua dublei alegeri a lui Cuza. Foarte bine. Numai că tradiția politică, postcomunistă cel puțin, se arată a fi paralelă cu istoria, pentru simplul fapt că Unirea s-a înfăptuit, e drept, pe 24 ianuarie, dar nu l-a Iași, ci la București. Asta-i realitatea istorică!
Desigur, putem juca Hora Unirii la Iași, locul de unde s-a dat startul alegerii lui Cuza, după cum o putem juca la Focșani, la București sau în orice alt loc în care dorim să sărbătorim acest eveniment care echivalează cu actul politic al nașterii statului român.
Dar mai la firesc mi se pare a-l sărbătorii pe 5 ianuarie (o dată, de altfel, complet ștearsă din memoria noastră istorică) la Iași, în Piața Unirii, și pe 24 ianuarie la București. În ce loc? Păi tocmai în acel loc în care s-a produs evenimentul din urmă cu 153 de ani.
Din fericire mai putem face acest lucru. Încă. Clădirea fostului Hotel Concordia, de pe strada Smârdan, unde s-a produs dubla alegere a lui Cuza se încăpățânează să reziste timpurilor, chiar dacă într-un anonimat istoric, cultural și turistic spart numai de o modestă placa comemorativă, dar și aceea nu prea vizibilă.
Așadar, stimați politicieni români, amintiți-vă măcar în această zi de Hotelul Concordia, „maternitatea” statului român modern, și faceți-i o vizită. Poate așa vă veți gândi să-i redați acestei clădiri importanța pe care o merită și pe care, în realitate, o are. Poate așa veți face acest necesar și patriotic act de reparație istorică.
Stimați politiceni români, câte dintre statele contemporane au privilegiul de a putea arăta cetățenilor lor și cetățenilor lumii locul unde s-a nascut acel stat? E bine, statul român are acest privilegiu, de care, însă, în mod absolut paradoxal, preferă să nu fie mândru.
Și poate n-ar strica, dacă tot se vorbește despre dialog zilele acestea, ca Puterea și Opoziția să se întâlnească tocmai la Hotelul Concordia, al cărui nume îi poate inspira pentru a ajunge la acel mult dorit pact național. Ar avea de câștigat politicenii, am câștiga noi, cetățenii, ar avea de câștigat România.
Hai să dăm mână cu mână pentru Hotelul Concordia!

Monday, 4 July 2011

Simulare alegeri euroregiuni

Întrerup prezentarea rezultatelor alegerilor parlamentare desfășurate pe baza unui scrutin pluralitar și a unui scrutin RP simplu pentru a publica rezultatele unei alte simulări.

Este vorba despre virtualele alegeri pentru președinția celor 8 euroregiuni care, în viziunea lui Băsescu și compania, vor reprezenta noua structură administrativă a Românieie.

Comentariile le las pe seama dumneavoastră.

Precizez doar că simularea pornește de la rezultatele alegerilor din 2008 pentru președinții consiliilor județene (corelate cu cele pentru consiliile județene), unde prezența la vot a fost, în medie națională, cu puțin sub 50%. „Voievozii” au fost nominalizați în persoana președintelui consiliului județean din regiunea respectivă care a adunat cele mai multe voturi.

SIMULARE ALEGERI EUROREGIUNI

PSD

PD-L

PNL

UDMR

Președinte/ Voievod

EUROREGIUNEA

1 – NORD-EST

31,14%

471.216

29,86%

451.911

17,34%

262.344

-

SIMIRAD

CONSTANTIN (IS)

EUROREGIUNEA

2 – EST

34,90%

422.855

23,77%

287972

19,03%

230.540

-

CONSTANTINESCU

NICUŞOR (CT)

EUROREGIUNEA

3 – SUD

32,50%

481.096

26,64%

394.484

2,94%

43.473

-

NICOLESCU

CONSTANTIN (AG)

EUROREGIUNEA

4 – SUD-VEST

33,90%

348.496

29,06%

305.095

17,86%

187.504

-

PRIOTEASA

ION (DJ)

EUROREGIUNEA

5 – VEST

20,12%

165.381

34,84%

286.329

21,60%

177.557

-

IOŢCU

PETRU (AR)

EUROREGIUNEA

6 – NORD-VEST

16,12%

186.956

23,74%

275.331

22,28%

258.433

16,51%

191.441

TIŞE

ALIN (CJ)

EUROREGIUNEA

7 - CENTRU

14,32%

121.263

14,05%

118.904

16,45%

139.248

23,78%

201.344

LOKODI

EDITA (MS)

EUROREGIUNEA

8 - BUCUREŞTI

38,55%

278.030

28,89%

208.316

14,82%

106.902

-

OPRESCU

SORIN

Friday, 10 June 2011

Incă 10 circumscripții

În circumscripția Bistrița-Năsăud utilizarea scrutinului pluralitar nu ar aduce nici o schimbare: mandatele de senator vor fi atribuite PD-L – Zbîrciu Ioan (17.570 voturi), în c.u. nr. 1 – și PSD – Prunea Nicolae (20.323 voturi), c.u. nr.2. La fel ar sta lucrurile și în urma folosirii scrutinului RP simplu.

Nici în circumscripția Botoșani scrutinul pluralitar nu ar aduce schimbări, câte un mandat revenind PSD+PC – Marcu Gheorghe (19.771 voturi) în c.u. nr.1 – PNL – Câmpanu Liviu (20.030 voturi), c.u. nr.2 – şi PD-L – Humelnicu Augustin (13.432 voturi), aceiaşi distribuţie rezultând şi în urma aplicării scrutinului RP simplu.

În schimb, în circumscripţia Braşov aplicarea scrutinului pluralitar i-ar permite PD-L, prin cei doi senatori pe care i-ar câştiga în plus, să monopolizeze reprezentarea în acest judeţ: Rasaliu Marin (16.736 voturi) în c.u. nr.1, Veştea Mihail (16.257 voturi), c.u. nr.2, în locul senatorului PSD Corlăţean Titus, Nicolaie Ioan (15.542 voturi), c.u. nr.3, în locul senatorului PNL Ghişe Ioan, şi Staicu Dumitru (19.252 voturi), c.u. nr.4. Scrutinul RP simplu ar fi produs o distribuţie a mandatelor similară cu cea din prezent: PD-L două mandate, PSD şi PNL câte un mandat.

Şi în circumscripţia Brăila scrutinul pluralitar ar fi generat un monopol politic, de astă dată în favoarea PSD+PC: Rotaru Ion (30.009 voturi), c. u. nr.1, şi Dragomir Viorel (23.928 voturi), c.u. nr.2, în locul senatorului PNL Cibu Constantin-Sever. Scrutinul RP simplu ar fi adus egalitatea între PSD şi PD-L.

În circumscripția Buzău PD-L ar pierde un senator în favoarea PSD+PC dacă s-ar aplica scutinul pluralitar – Topcian Costel (21.357 voturi) c.u. nr.1, în locul senatorului PD-L Constantinescu Viorel, și Ion Vasile (29.494 voturi), c.u. nr.3, ambii PSD+PC, și liberalul Bîgiu Marian (22.016 voturi), c.u. nr.2 –, iar folosirea scrutinului RP simplu ar restabili egalitatea între PD-L, PSD și PNL.

În circumscripția Caraș-Severin scrutinul pluralitar ar genera un nou monopol politic pentru PD-L, care, pe lângă senatorul din c.u. nr.2 (Secășan Iosif, 24.255 voturi), ar obține și postul din c.u. nr.1, prin Țunea Octavian (13.451 voturi), în locul senatorului PSD+PC Bălan Gheorghe. PD-L și PSD+PC ar primi fiecare câte un mandat în urma aplicării scrutinului RP simplu.

În circumscripția Călărași monopolul reprezentării politice ar aparține PNL, dacă s-ar utiliza scutinul pluralitar: Nedelcu Vasile (23.281 voturi), c.u. nr.1, și Niculai Norica (12.375 voturi), c.u. nr.2, în locul senatorului PD-L Dumitru Constantin. Prin aplicarea scrutinului RP simplu, câte un mandat ar reveni PD-L și PNL.

În circumscripția Cluj, cu doi deputați în plus, PD-L ar fi singurul partid reprezentat, dacă s-ar aplica scrutinul pluralitar: Hărdău Mihail (24.146 voturi), c.u. nr.1, Rădulescu Șerban (23.687 voturi), c.u. nr.2, Benea Gheorghe (19.234 voturi), c.u.nr.3, în locul senatorului liberal Nicoară Marius, și Ștefănie Tudor (23.284 voturi), c.u. nr.4, în locul senatorului PSD+PC Cordoș Alexandru. Prin scrutin RP simplu cele 4 mandate s-ar distribui astfel: PD-L două, PSD+PC și UDMR câte unul.

În circumscripția Constanța aplicarea scrutinului pluralitar ar conduce la victoria absolută a PSD+PC, cu toate cele patru mandate adjudecate: Brăiloiu Tit (29.709 voturi), c.u. nr.1, în locul senatorului liberal Hașotti Puiu, Moga Nicolae (33.405 voturi), c.u.nr.2, Mazăre Alexandru (43.872 voturi), c.u. nr.3, Petruț Emil (30.108 voturi), c.u. nr.4, în locul senatorului PD-L Banias Mircea. În urma aplicării scrutinului RP simplu, PSD+PC ar câștiga două mandate, iar PD-L și PNL câte unul.

În circumscripția Covasna monopolul reprezentării pentru UDMR ar fi obținut indiferent de scrutinul utilizat: Albert Almos (16.337 voturi), c.u. nr.1, și Bokor Toberiu (19.273 voturi), c.u. nr.2.

Monday, 30 May 2011

Primele 5 circumscriptii

Săptămâna trecută am publicat tabelul cu rezultatele naționale ale alegerilor parlamentare din 2008 în varianta unui scrutin majoritar cu unic tur (scrutin pluralitar), respectiv în varianta unui scrutin proporțional cu un singur nivel de repartizare a mandatelor (RP simplu). Începând de astazi, voi detalia rezultatele simulării pe circumscripții electorale și colegii uninominale. Pentru început, iată situația din primele cinci circumscripții electorale.

În circumscripția Alba, aplicând scrutinul pluralitar, cele două mandate de senator ar fi revenit PD-L – Pereș Alexandru (35.648 voturi), colegiul uninominal nr. 1, și Dobra Nicolae (24.028 voturi), c.u. nr. 2 –, situația fiind similară cu cea rezultată din alegeri. În schimb, scrutinul RP simplu ar fi împărți mandatele între PD-L și PSD+PC.

În circumscripția Arad, scrutinul pluralitar aduce un avantaj pentru PD-L comparativ cu situația rezultată din alegeri, toate cele trei mandate senatoriale fiind atribuite acestui partid: Marian Ovidiu (27.110 voturi), c.u. nr.1, Ardelean Aurel (20.116 voturi), în locul senatorului PSD+PC Crăciun Avram (10.556 voturi), c.u. nr.2, și Igaș Traian (22.890 voturi), c.u. nr.3. Dacă ar fi fost utilizat scrutinul de tip RP simplu, mandatele ar fi fost distribuite conform situației actuale: doi senatori PD-L și un senator PSD+PC.

În circumscripția Argeș, aplicarea scrutinului pluralitar ar aduce o schimbare substanțială, toate cele 4 mandate senatoriale revenind PSD+PC: Costache Florea (18.370 voturi), în locul senatorului PNL Diaconu Mircea (10.519 voturi), c.u. nr.1, Valeca Șerban (26.589 voturi), c.u. nr.2, Tămagă Constantin (22.167 voturi), c.u. nr.3, și Știreanu Octavian (26.004 voturi), în locul senatorului PD-L Cinteză Mircea (17.401 voturi), c.u. nr.4. Rezultatele simulării scrutinului RP simplu nu ar diferi de cele reieșite din alegeri: 2 mandate pentru PSD+PC, câte unul pentru PD-L și PNL.

În circumscripția Bacău, scrutinul pluralitar ar fi pus PSD+PC în avantaj, în dauna PD-L. Astfel, PSD+PC ar fi obținut 3 mandate – Cutaș George (17.643 voturi), în locul senatorului PD-L Nistor Vasile (13.697 voturi), c.u. nr.2, Mardare Radu (23.317 voturi), c.u. nr.3, și Mitrea Elena (25.971 voturi), c.u. nr.4 – iar PNL ar fi ocupat, ca și în prezent, un loc de senator prin Berca Gabriel (22.936 voturi), c.u. nr.1. Invers, scrutinul RP simplu ar fi penalizat PSD+PC, care ar fi obținut numai 2 mandate, iar PD-L și PNL câte un senator.

În circumscripția Bihor, scrutinul pluralitar ar fi dezavantajat PSD+PC și ar fi avantajat PD-L, schimbarea apărând în colegiul uninominal nr.4 : Groza Mihai (12.428 voturi) în locul senatorului PSD+PC Mang Ioan (9.008 voturi). În rest, distribuţia mandatelor ar fi rămas neschimbată: Cseke Attila (UDMR), 27.833 voturi, c.u. nr.1, Popa Cornel (PNL), 26.416 voturi, c.u. nr.2, Filip Petru (PD-L), 16.720 voturi, c.u.nr. 3. Scrutinul RP simplu ar fi restabilit echilibrul în Bihor, fiecare din cele patru formaţiuni politice primind câte un mandat.

Tuesday, 24 May 2011

Alegeri parlamentare simulate

Pentru că ne apropiem de alegerile parlamentare, schimbarea sistemului electoral a revenit în atenția politicienilor. În ultima perioadă, se discută tot mai mult, e drept, mai ales în spatele ușilor închise, despre diferite variante ale scrutinului majoritar. Cea mai des pomenită este varianta unui scrutin majoritar relativ (pluralitar), de genul celui folosit, din 2008, la alegerea președinților consiliilor județene.

Cum o dezbatere publică pe tema reformei electorale lipsește (de altfel, politicienii nici nu par a fi interesați de a o produce), mi-am propus să aduc în atenția tuturor celor interesați rezultatele unei simulări privind utilizarea scrutinului pluralitar pentru alegerea senatorilor, pornind de la voturile obținute de partidele parlamentare în 2008; totodată, am alăturat și rezultatele unei simulări privind utilizarea unei formule RP diferite de cea existentă în prezent prin renunțarea la etapa a doua de distribuire a mandatelor.

Iată comparația:

SENAT

Voturi

Mandate

2008

2008

Simulare

SM

Simulare RP

PSD+PC

34,16%

35,77%

49

39,42%

54

35,77%

49

PD-L

33,57%

37,23%

51

43,80%

60

39,42%

54

PNL

18,74%

20,44%

28

10,22%

14

17,52%

24

UDMR

6,39%

6,60%

9

6,60%

9

7,30

10

G

-

3,08%

10,12%

4,32%

Două observații se impun. Mai întâi, orice schimbare s-ar opera, performanțele sistemului electoral, sintetizate prin indicele G, care măsoară abaterea de la proporționalitatea ideală, s-ar înrăutății. În al doilea rând, indicele G ne arată că soluția cea mai proastă o reprezintă scrutinul majoritar, adică tocmai cel mai des vehiculat în mediul politic. Cât privește efectele politice, îi las pe politicieni să le evalueze.

În ce mă privește, voi reveni cu detalii ale acestei comparații. Astfel, în zilele următoare voi prezenta rezultatatele simularii la nivelul fiecarei circumscripții electorale, indicând nu numai modul de distribuire a mandatelor, ci și numele celor virtualilor parlamentari.

Monday, 2 August 2010

Alegeri anticipate, dar cum?

Scăderea drastică a PD-L în sondaje şi probabilitatea succesului unei noi moţiuni de cenzură sunt condiţii favorabile declanşării unor alegeri parlamentare anticipate la sfârşitul anului în curs sau la începutul celui următor.
Toate bune şi frumoase, numai că organizarea unor noi alegeri parlamentare în condiţiile tehnice şi juridice de pâna acum nu ar face decât să perpetueze modelul politic postcomunist, indiferent de cine ar fi câştigătorul scrutinului.
Desigur, partidele sunt interesate acum, în contextul probabil al alegerilor anticipate, mai degrabă de strategiile electorale pe care să le pună în operă decât de schimbarea sistemului electoral. Mai ales că nici măcar preşedintele Băsescu nu mai dă semne că ar ai susţine introducerea modul de scrutin majoritar. Totuşi, imediat după consumarea parlamentarelor din 2008, reprezentanţii partidelor s-au pronunţat categoric pentru schimbarea sistemului electoral.
Pentru a le împrospăta memoria, voi reaminti câteva din declaraţiile politice făcute atunci:
- Theodor Stolojan, prim-vicepreşedinte PD-L a apreciat că sistemul utilizat la alegerile din 2008 "este cel mai prost sistem de vot posibil";
- Adrian Iorgulescu, vicepreşedinte PNL, a recunoscut că "legea în discuţie naşte mai multe probleme decât rezolvă";
- Mircea Geoană, preşedinte PSD, şi-a exprimat convingerea: "este clar că această lege trebuie reanalizată" (vezi, Gândul, 3 decembrie 2008).
Aşadar, reprezentanţi de seamnă (la acea dată) ai partidelor considerau că viitoarele alegeri trebuie să se desfăşoare în baza unei noi legi electorale. Posibilul scrutin anticipat le poate oferi ocazia să-şi ţină promisiunea.