Au fost corecte alegerile din 2009?

Dacă tot se discută public despre corectitudinea alegerilor prezidentiale din 2009, haideți să revedem câteva cifre interesante din această perspectivă. Ele provin din procesele verbale întocmite de BEC pe baza datelor primite de la birourile electorale ale secțiilor de votare prin intermediul birourilor electorale de județene (plus diaspora) și evidențiază dinamica participării la vot în cele două tururi ale scrutinului prezidențial. Iată cifrele:

		Turul I	Turul II	Diferența
Alegători înscriși în listele electorale permanente		18.293.277	18.303.224	+9.947 (0,05%)
Alegători prezenți la vot, din care:		9.946.748	10.620.116	+673.368 (6,34%)
	Votanți înscriși în listele electorale permanente	9.122.896	9.586.040	+463.144 (4,83%)
	Votanți aflați în tranzit	789.250	986.887	+197.637 (20,03%)
	Votanți cu urna mobilă	34.602	47.189	+12.587 (26,67%)
Voturi valabil exprimate		9.718.840	10.481.568	+762.728 (7,28%)
Voturi nule		227.446	138.476	-88.970 (64,25%)

Reamintesc întâi că, în 2009, au funcționat în țară 3.359 secții de votare speciale, pentru alegătorii consemnați în listele electorale nepermanente (la care trebuie adăugate cele 294 secții de votare din străinătate), alături de cele 18.052 secții de votare normale (pentru alegătorii înscriși în listele electorale permanente). Totodată, alegătorii au votat pe baza cărților de identitate, neexistând nici cărți de alegător, nici monitorizare electronică.

Așadar, ce ne spun cifrele de mai sus? Pe de o parte, lucruri firești, cel puțin la prima vedere. Astfel, numărul votanților din turul al doilea a fost superior celui din primul tur, creștere ce poate fi pusă pe seama mizei scrutinului, ca și pe sporul natural al corpului electoral în intervalul dintre cele două tururi. Apoi, numărul erorilor de votare (buletinele nule) a scăzut puternic, ca urmare, cel mai probabil, a simplificării buletinului de vot (doar doi competitori, față de 12 inițiali).

Pe de altă parte însă, cifrele participării ridică serioase semne de întrebare în legătură cu corectitudinea alegerilor (care, la rigoare, nu este același lucru cu fraudarea alegerilor), căci nu putem să nu remarcăm discrepanța dintre dinamicile celor două tipuri de votanți.  Concret, în timp ce participarea electorilor înscriși în listele electorale permanente a crescut cu nici 5%, numărul votanților de pe listele electorale nepermanente a înregistrat sporuri de 4-5 ori mai ridicate. Bunăoară, la secțiile speciale din turul al doilea s-a înregistrat un aflux sporit al votanților aflați în tranzit de peste 20% sau, în cifre absolute, de 197.637. Aceștia au reprezentat o treime din totalul sporului de votanți din turul al doilea, fiind de două ori și jumătate mai mulți decât diferența dintre învingător și perdant.

Din punctul meu de vedere, lucruri de acest gen ar trebui investigate de recent-constituia comisie parlamentară specială, pentru a avea un câștig real și serios de pe urma unei astfel de anchete, câștig concretizat în proceduri electorale mai corecte, mai transparente. Cu atât mai mult cu cât legislația din domeniu este, în fapt, o juxtapunere de norme, multe dintre ele adoptate prin ordonanțe guvernamentale.