Cine a câştigat alegerile din Olanda

Alegerile parlamentare din Olanda s-au încheiat fără ca rezultatul lor să confirme victoria dreptei radicale. Anterior, scenarii alarmiste legau o posibilă victorie a Partidului Libertăţii de viitorul neeuropean al Olandei şi, deci, de o lovitură dată unităţii şi continuităţii UE. Imediat după aflarea rezultatelor alegerilor s-a vorbit însă despre o victorie a democraţilor şi a democraţiei, a proiectului european. Totuşi, cine a câştigat şi cine a pierdut aceste alegeri?

Mai intâi, câteva precizări despre sistemul electoral. Olanda îşi alege cei 150 de parlamentarii din prima cameră printr-un scrutin de tip proporţional, cu liste de partid închise, ca în România, dar, spre deosebire de România, mandatele sunt atribuite la nivel naţional partidelor care au trecut un prag de numai 0,67% din voturile exprimate. Astfel, scrutinul olandez tinde să favorizeze sistemul de tip multipartidist, cu avantajul unei proporţionalităţi electorale sporite, dar cu dezavantajul dat de dificultatea constituirii majorităţii guvernamentale.

Pentru alegerile din 15 martie 2017, au concurat peste 20 de formaţiuni politice, dintre care nu mai puţin de 12 au ocupat mandate parlamentare, în urma votului dat de 77,7% dintre electorii olandezi. Partidul Libertăţii  – care, trebuie spus, este un partid cu experienţă parlamentară de un deceniu – s-a numărat printre acestea: nu a câştigat scrutinul, dar s-a clasat al doilea, deşi la mare distanţă de învingător, partidul premierului Mark Rutter, Partidul Poporului. O comparaţie cu rezultatele alegerilor precedente ne permite să punem în evidenţă toate schimbările.

	2017		2012
	Voturi %	Mandate	Voturi %	Mandate
Partidul Poporului pt. Libertate şi Democraţie	21,3	33 (-8)	26,5	41
Partidul Libertăţii	13,1	20 (+5)	10,1	15
Apelul Creştin Democrat	12,5	19 (+6)	8,5	13
Democraţii 66	12,0	19 (+7)	8,0	12
Partidul Socialist	9,2	14 (-1)	9,6	15
Stânga Verde	8,9	14 (+10)	2,3	4
Partidul Laburist	5,7	9 (-29)	24,7	38
Uniunea Creştină	3,4	5	3,1	5
Partidul pt. Animale	3.1	5 (+3)	1,9	2
50 Plus	3,1	4 (+2)	1,9	2
Partidul Reformat	2,1	3	2,1	3
Think	2,0	3	-	-
Forumul pt. Democraţie	1,8	2	-	-

Sursa: http://www.parties-and-elections.eu/netherlands.html

Pe scurt, Partidul Libertăţii a urcat pe poziţia a doua, cu un plus de 5 mandate. Sporuri relativ similare au fost consemnate şi în dreptul altor 6 partide, incluzându-le şi pe cele două nou-intrate în parlament. Dar câştigătorul propriu-zis al alegerilor este Stânga Verde, a cărui prezenţă parlamentară a crescut de peste trei ori. La polul opus, partidul premierului Rutter, deşi şi-a menţinut prima poziţie, a înregistrat un regres important, în timp ce aliatul său guvernamental, Partidul Laburist, acum un partid minor, al cărui număr de parlamentari a scăzut de peste patru ori, este perdantul acestor alegeri.

Aşadar, Partidul Libertăţii nu a câştigat aceste alegeri, dar nici nu le-a pierdut. În fapt, sancţionând drastic un partid major al sistemului, deşi nu principalul partid guvernamental, în locul căruia au propulsat mai multe partide, dar în special partidul ecologist, alegătorii olandezi s-au pronunţat pentru reconfigurarea parlamentului şi, deci, a scenei politice. Nu au votat însă masiv pentru radicalul Partid al Libertăţii. În termeni româneşti, ei le-au semnalat politicienilor că este timpul pentru o „reformă politică”, dar nu în detrimentul continuităţii democratice.