Despre repartizarea mandatelor

Pentru că se discută mult despre transformarea voturilor exprimate pe 11 decembrie în mandate parlamentare, nu fără tot felul de fabulaţii şi scenarii abramburistice, dar şi pentru că procedura în cauză constituie, în fapt, miezul sistemului electoral practicat, voi încerca să clarific lucrurile. Şi o voi face invocând un caz concret, respectiv circumscripţia electorală nr. 42 Bucureşti, alegerea Senatului.

Aici au fost exprimate 738.737 voturi, din care 717.397 au fost valabil exprimate.  În acelaşi timp, numărul mandatelor senatoriale este de 13.

Pentru a putea repartiza mandatele trebuie calculat, mai întâi, coeficientul electoral al circumscripţiei, care reprezintă rezultatul împărţirii totalului voturilor exprimate pentru competitorii care au trecut pragul electoral naţional de 5%, adică PSD, PNL, USR, UDMR, ALDE şi PMP (total 657.750 voturi), la numărul de mandate din circumscripţie, conform art. 94, alin (6), lit. a), din legea alegerilor (nr. 208/2015). Făcând calculele necesare, rezultă un coeficient electoral de 50.596.

În continuare, împărţim voturile obţinute de fiecare partid (PSD – 270.376 voturi, USR – 176.118, PNL – 91.735, PMP – 63.337, ALDE – 54.513, UDMR – 1.671) la coeficientul electoral pentru a afla câte mandate revine fiecăruia (se reţine numărul întreg, fără zecimale şi nerotunjit ce rezultă din impărţire). Rezultatele acestor operatiuni sunt:

PSD – 5 mandate (alocate primilor 5 candidaţi de pe lista partidului de la Senat, respectiv Ecaterina Andronescu, Şerban Nicolae, Robert Cazanciuc, Mihnea Costoiu, Ioan Vulpescu); rest 17.396 voturi.

USR – 3 mandate (Vlad Alexandrescu, Cristian Ghinea, Florina Presadă); rest 24.330 voturi.

PNL – 1 mandat (Leon Dănăilă); rest 41.139 voturi.

PMP – 1 mandat (Traian Băsescu); rest 12.741 voturi.

ALDE – 1 mandat (Călin Popescu-Tăriceanu); rest 3.917 voturi.

UDMR – 0 mandate; rest 1.671 voturi.

Remarcăm că au fost repartizate 11 din cele 13 mandate senatoriale ale circumscripţiei, rămânând, deci, 2 mandate neocupate; totodată, au rămas voturi neutilizate (spre exemplu, în cazul UDMR voturile neutilizate sunt egale chiar cu voturile primite de această formaţiune). Aceste resturi electorale, însumate pe ţară, separat pe Camere, pentru fiecare formaţiune politică vor fi utilizate în etapa a doua a repartizării mandatelor (a celor rămase), aşa numita redistribuire.