În fine, la două săptămâni de la alegeri, avem rezultatele oficiale, publicate de Biroul Electoral Central (https://locale2020.bec.ro/rezultate/), sub forma Proceselor-verbale privind centralizarea pe țară a voturilor și constatrea rezultatului pentru alegerea Consiliilor locale, Primarilor, Consiliilor județene, Consiliului general al municipiului București, Primarului general al municipiului București și Președinților Consiliilor județene.
Înainte de a prezenta sinteza acestor date electorale, utilă pentru analiza comparată, sunt necesare câteva scurte observații tehnice. Mai întâi, Procesul-verbal privind Președinții CJ este o noutate comparativ cu precedentele alegeri locale, căci în 2016 Președinții CJ au fost aleși indirect, adică de majoritățile politice din Consiile județene fabricate după alegeri (așa cum au fost aleși până în 2008, când a fost introdusă alegerea directă a acestora, așa-numitul vot uninominal). Ca atare, comparația rezultatelor din 2020 cu cele din 2016 trebuie făcută cu precauție. În al doilea rând, un cititor atent al proceselor-verbale va constata, probabil cu surprindere, că numărul total al alegătorilor înscriși în liste este de 16.638.493, pe când numărul oficial al alegătorilor români depășește 18 milioane. Cum așa? Chiar dacă îi scădem pe cei 1,8 milioane de alegători bucureșteni (scădere îndreptățită în cazul alegerilor județene), tot rămâne o problemă: unde sunt voturile lor în cazul primarilor și consiliilor locale din sectoarele Bucureștiului? O posibilă explicație (dar nu și o scuză) există: eroare a softului electoral! Știm că softul electoral pentru 2020, pus la dispoziția BEC de Autoritatea Electorală Permenentă, este altul decât cel utilizat în urmă cu patru ani, iar acela contabiliza 18.462.456 de alegători înscriși în listele electorale (adică și pe cei din București). În fine, deși această observație poate părea banală, datele procentuale sunt scrise în limba ... engleză, nu în română – bunăoară, prezența la vot a fost de 46.63%, când corect ar fi fost 46,63% (adică, cu virgulă, nu cu punct); la fel, PNL a câștigat alegerile pentru CJ cu 30.76% (corect 30,76%). La rigoare, și aceasta este o dovadă de analfabetism funcțional.
Dar iată rezultatele
electorale, grupate în trei categorii:
Rezultate – Consilii județene+Președinți CJ
-
Consilierii județeni (1.340 mandate) și Președinții
consiliilor județene (41 mandate) au fost votați de 7.758.055 de cetățeni, adică
46,63% din totalul celor 16.638.493 alegători din cele 41 de județe
(voturi valabil exprimat: 7.193.985, respectiv 7.277.396).
|
Consilii Județene |
Președinți CJ |
||||||
|
Voturi |
Mandate |
Voturi |
Mandate |
||||
|
Nr. |
% |
Nr. |
% |
Nr. |
% |
Nr. |
% |
PNL |
2.212.904 |
30,76 |
474 |
35,37 |
2.261.157 |
31,07 |
15 |
36,59 |
PNL+alianțe1 |
2.542.153 |
35,33 |
537 |
39,98 |
2.513.130 |
34,53 |
17 |
41,46 |
PSD |
1.605.721 |
22,32 |
362 |
27,01 |
1.663.399 |
22,86 |
16 |
39,02 |
PSD+alianțe2 |
2.204.637 |
30,64 |
472 |
35,21 |
2.262.315 |
31,18 |
20 |
48,78 |
USRPLUS |
478.659 |
6,65 |
65 |
4,85 |
439.324 |
6,04 |
0 |
0,0 |
USR+alianțe3 |
518.321 |
7,20 |
70 |
5,22 |
478.986 |
6,04 |
0 |
0,0 |
PMP |
423.147 |
5,88 |
67 |
5,00 |
406.543 |
5,59 |
0 |
0,0 |
UDMR |
379.924 |
5,28 |
92 |
6,87 |
366.480 |
5,04 |
4 |
9,76 |
ProR |
356.030 |
4,95 |
56 |
4,18 |
318.131 |
4,37 |
0 |
0,0 |
ProR+alianțe4 |
388.710 |
5,40 |
66 |
4,93 |
318.131 |
4,37 |
0 |
0,0 |
ALDE |
209.411 |
2,91 |
15 |
1,12 |
165.776 |
2,28 |
0 |
0,00 |
Indep. |
28.727 |
0,40 |
0 |
0,0 |
51.199 |
0,70 |
0 |
0,0 |
Alţii |
- |
6,96 |
- |
1,67 |
- |
10,27 |
- |
0,0 |
1 Pentru Consiliile județene, candidând ca lider
al unor aliante locale, PNL a mai obținut 329.249 voturi (4,57%) și 63 mandate
(4,61%). La fel, pentru Președinții CJ, a adiționat 251.973 voturi (3,46%) și 2
mandate (4,88%): Alianța PNL-USR-PLUS (Prahova) – 70.151v (0,96%) și 1m
(2,44%); PNL USR PLUS (Galați) – 181.822v (2,50%) și 1m (2,44%).
2 Pentru Consiliile județene, candidând ca lider
al unor aliante locale, PSD a mai obținut 598.916 voturi (8,32%) și 110 mandate
(8,20%). Pentru Președinții CJ a adiționat 354.876 voturi (4,88%) și 4 mandate
(9,76%) : Alianța pt. Modernizarea Neamțului 2020 (PSD+PPUSL+ALDE) – 77.208v
(1,06%) și 1m (2,44%); Alianța PSD+ALDE Dolj – 111.317v (1,53%) și 1m (2,44%); Alianța
pt. Bistrița-Năsăud (PSD+ProR) – 66.039v (0,91%) și 1m (2,44%); Alianța PSD-Pro
Buzău – 100.312v (1,38%) și 1m (2,44%).
3 USR PLUS a câștigat în plus 39.662 voturi (0,55%)
și 5 mandate (0,37%) din alianțe locale
pentru Consiliile județene.
4 ProRomânia
a adiționat 32.680v (0,45%) și 10m (0,75%) din competiția pentru Consiliul județean
Caraș-Severin unde a candidat ca lider al unei alianțe cu PSD.
Rezultate – Consilii locale+Primari
-
Pentru consiliile locale (39.990 mandate) și primării (3.176
mandate) au votat 7.758.055 de alegători din cei 16.638.493 cuprinși în listele
electorale (fără București), adică 46,63% (voturi valabil exprimate: 7.361.818,
respectiv 7.457.093).
|
Consilieri Locali |
Primari |
||||||
|
Voturi |
Mandate |
Vandate |
Mandate |
||||
|
Nr. |
% |
Nr. |
% |
Nr. |
% |
Nr. |
% |
PNL |
2.420.413 |
32.88 |
14.182 |
35,54 |
2.578.820 |
34,58 |
1.232 |
38,79 |
PSD |
2.090.077 |
28,40 |
13.820 |
34,64 |
2.262.791 |
30,34 |
1.362 |
42,88 |
USRPLUS |
504.563 |
6,85 |
1.207 |
3,03 |
490.362 |
6,58 |
28 |
0,88 |
UDMR |
362.442 |
4,92 |
2.360 |
5,91 |
299.334 |
4,45 |
199 |
6,27 |
PMP |
420.791 |
5,72 |
2.137 |
5,36 |
353.005 |
4,73 |
50 |
1,57 |
ProR |
381.535 |
5,18 |
1,885 |
4,72 |
331.878 |
4,45 |
36 |
1,13 |
ALDE |
189.665 |
2,58 |
861 |
2,16 |
124.649 |
1,67 |
15 |
0,47 |
Indep. |
138.222 |
1,88 |
0 |
0 |
235.123 |
3,15 |
70 |
2,20 |
Alții |
|
|
|
|
|
|
|
|
Notă:
Din alianțele locale partidele principale au adiționat fiecare sub 1% din
voturi și mandate.
Rezultate – CGMB+PG
(partidele care au obținut peste 1% din voturi + candidați
independenți)
-
Primarul general și membrii Consiliului general al municipiului București (55
mandate) au fost desemnați prin participarea a 672.004, adică 36,77%,
din cei 1.827.726 bucureșteni înscriși în listele electorale (voturi valabil
exprimate: 660.118, respectiv 652.155).
|
CGMB |
PG* |
||||||
|
Voturi |
Mandate |
Voturi |
Mandate |
||||
|
Nr. |
% |
Nr. |
% |
Nr. |
% |
Nr. |
% |
PSD |
211.164 |
32,38 |
21 |
38,18 |
- |
- |
- |
- |
USRPLUS |
175.953 |
26,98 |
17 |
30,91 |
- |
- |
- |
- |
PNL |
125.940 |
19,31 |
12 |
21,82 |
- |
- |
- |
- |
PMP |
51.001 |
7,82 |
5 |
9,09 |
- |
- |
- |
- |
ALDE |
19.088 |
2,93 |
0 |
0,0 |
- |
- |
- |
- |
PV |
11.828 |
1,81 |
0 |
0,0 |
- |
- |
- |
- |
Pro Buc. |
11.227 |
1,72 |
0 |
0,0 |
- |
- |
- |
- |
PMR |
8.180 |
1,25 |
0 |
0,0 |
- |
- |
- |
- |
Indep. |
4.992 |
0,77 |
0 |
0.0 |
282.631 |
42,82 |
1 (N.D.) |
100 |
*Din procesul-verbal lipsesc datele electorale pentru
ceilalți competitori.
Așa cum
reiese din datele oficiale, dacă prezența alegătorilor la urne a fost sub
limita majorității (46,63% la nivel național; 36,77% în București), participarea
politică a fost masivă. Astfel, în competiția pentru ocuparea locurilor în
Consiliile județene s-au înscris 69 de formațiuni politice, pentru ca numărul
acestora să ajungă la 243, plus independenți, în cazul alegerilor pentru
Consiliilor locale. E drept, un număr însemnat dintre acestea a fost
reprezentat de alianțe locale ale diferitelor partide politice.
În același
timp, multipartidismul arătat de nivelul participării politice a fost redus la
o formulă bipartidistă de procentele repartizării mandatelor. Să remarcăm, mai
întâi, că peste jumătate din competitorii electorali (56,52%) nu a obținut
niciun mandat de consilier județean. Apoi, din cele 30 de formațiuni politice care
au câștigat cel puțin un mandat de consilier județean, două – PNL și PSD (fără
alianțele lor județene) – și-au adjudecat aproape două treimi din mandate
(62,38%). Dacă adăugăm și alianțele acestora, procentajul cumulat ajunge la
trei pătrimi (75,19%). Bipolarizarea vieții politice este și mai evidentă dacă
privim rezultatele alegerii Președinților CJ: cumulat, PSD și PNL dețin peste
90% din mandate, iar celelalte circa 10 procente (4 mandate) aparțin UDMR,
formațiune al cărei succes se bazează pe un electorat de tip etnic. Să adăugăm
că cele două partide majore totalizează, fără alianțele lor locale, circa 70%
din mandatele de consilieri locali. Un soi de excepție ar reprezenta-o
Bucureștiul, dacă privim lucrurile din perspectiva PNL. Totuși, primele două
partide – PSD și USRPLUS, de astă dată – adună 59,36% din voturi și 69,09% din
mandate.
Pe de altă
parte, deși în cazul alegerilor locale, care adună scrutinuri și voturi de
diferite naturi, este dificil de desemnat un câștigător, datele oficiale ne
arată că victoria revine PNL, învingător cu 30,76% (35,33% cu alianțe) în
competiția politică (votul pentru CJ). Totuși, victoria nu este atât de
catgorică pe cât o așteptau liberalii, deși depășirea limitei de 30% arată un
PNL ce tinde spre statutul de partid major al sistemului. La rândul lui, PSD,
înfrânt la votul politic, amenință poziția PNL prin cele 20 de președinți ale
CJ și cele circa 1.400 de primării câștigate. Eșecul este însă evident în cazul
Bucureștiului, unde a pierdut nu doar primăria generală, ci și cinci din cele
șase primării de sector. Cât privește USRPLUS, scorurile sale electorale
modeste, sub reușitele anterioare, plasează formațiunea departe de dezirabilul
statut de „a treia forță politică” a sistemului, iar cele circa 7 procente
obținute la votul politic nu pot amenința supremația partidelor tradiționale. Prin
performanța sa din București, USRPLUS poate fi catalogat drept un soi de partid
regional, regiunea sa fiind urbanul mare. Așa cum pledează și victoriile sale din
Timișoarea și Brașov, victorii obținute, nota bene, împotriva PNL.
În fapt,
tabloul oficial al alegerilor ne arată existența a două Românii
electorale/politice, ambele însă de tip bipartidist: una a provinciei, dominată
de partidele tradiționale, cealaltă a Capitalei, unde câștigătorul național al
alegerilor a cedat (pentru a doua oară consecutiv) rolul de challanger.